Ilie Bolojan a devenit prim-ministrul României în iunie 2025, în urma unei cariere politice construite pas cu pas, cu determinare și consecvență, de la catedra unei școli din Bihor până la vârful administrației centrale. A fost mereu un om al faptelor, nu al vorbelor, și a rămas loial Partidului Național Liberal, din care face parte din 1993.
Un drum lung, de la Aleșd la Palatul Victoria
Povestea politică a lui Ilie Bolojan a început într-un moment dificil pentru liberali, când scena era dominată de FSN. În 1993, s-a înscris în PNL, iar în 1996 a făcut primul pas important, devenind consilier local în orașul Aleșd. După victoria lui Emil Constantinescu, PNL a intrat la guvernare, iar cariera sa a prins avânt.
În 2004 a fost ales consilier județean, iar un an mai târziu, după ce Traian Băsescu a ajuns la Cotroceni, Bolojan a fost numit prefect de Bihor. Aici a demonstrat pentru prima dată ce înseamnă eficiența în administrație: a redus timpii de așteptare pentru eliberarea pașapoartelor și actelor auto la doar două ore, o performanță notabilă pentru acea perioadă.
A fost adus apoi la București ca secretar general al Guvernului Tăriceanu, unde a aplicat măsuri neobișnuite, dar eficiente: a eliminat televizoarele din birourile Palatului Victoria, pentru a descuraja pierderea timpului cu știrile în timpul programului.
Primarul care a schimbat fața Oradiei
În 2008 s-a întors acasă, candidând la Primăria Oradea. A câștigat din primul tur, deși sondajele îl plasau abia la 15%. A fost un început dificil, dar Bolojan a mizat pe muncă și rigoare. În următorii ani, a transformat radical orașul, iar în 2012 și 2016 a fost reales cu scoruri impresionante, trecând de 70% la al treilea mandat.
A redus personalul din Primărie cu 30% și a atras peste 550 de milioane de euro din fonduri europene. A introdus un sistem clar de bonificații și sancțiuni pentru clădirile istorice: credite fără dobândă și scutiri de taxe pentru proprietarii care le reabilitau, dar și amenzi consistente pentru cei care le lăsau în paragină.
La Consiliul Județean, a continuat cu aceeași disciplină
În 2020, a făcut pasul către conducerea Consiliului Județean Bihor. Și aici, a aplicat aceeași rețetă: rigoare, eficiență, tăieri acolo unde era risipă. A redus cu 40% numărul posturilor administrative. PSD a contestat măsurile în instanță, însă Bolojan a câștigat marea majoritate a proceselor.
În alegerile din 2024, a fost reales cu 57%, obținând pentru PNL cel mai bun rezultat județean din țară. După eșecul lui Nicolae Ciucă la prezidențiale, Bolojan a preluat conducerea partidului și a reușit să-l aducă la 14% la parlamentare. A fost numit președinte al Senatului, unde a continuat să taie din cheltuieli: 147 de posturi administrative au fost desființate, cu economii de 3,5 milioane de euro pe an.
De la Cotroceni la Palatul Victoria
În februarie 2025, în urma demisiei lui Klaus Iohannis, Ilie Bolojan a preluat interimatul la Cotroceni. A deschis Palatul Cotroceni publicului și a publicat toate cheltuielile de deplasare ale fostului președinte – peste 23 de milioane de euro în peste zece ani.
Deși i s-a propus să candideze la președinție, a refuzat. A considerat că stabilitatea coaliției era mai importantă decât ambiția personală. După ce Crin Antonescu nu a intrat în turul al doilea, alianța s-a destrămat, iar candidatul sprijinit de PNL, Nicușor Dan, a câștigat în fața lui George Simion.
Așa cum promisese în campanie, Nicușor Dan l-a numit pe Ilie Bolojan prim-ministru. Mandatul său este însă limitat – până în primăvara lui 2027, când funcția ar urma să revină PSD, conform înțelegerii politice.
Un mandat sub semnul austerității
Chiar înainte de a fi numit oficial, Bolojan a transmis un mesaj tranșant: România are un deficit bugetar ridicat și nu există soluții magice. „Cei care promit așa ceva sunt doar iluzii periculoase”, a spus. A anunțat că vor fi necesare măsuri nepopulare, inclusiv creșteri de taxe.
Ilie Bolojan nu este un politician obișnuit. Nu vânează popularitate și nu se teme să ia decizii dificile. A dovedit, pas cu pas, că seriozitatea și rezultatele pot conta mai mult decât imaginea. Într-o scenă politică adesea agitată, el rămâne o figură discretă, dar hotărâtă, care merge înainte cu același principiu: administrația înseamnă responsabilitate, nu spectacol.