Cum Cristian Popescu Piedone a întâlnit-o pe soția sa într-un autobuz la prima zi de serviciu

Povestea de dragoste a lui Cristian Popescu Piedone: începutul neașteptat dintr-un autobuz și o viață împreună de peste 30 de ani

Cristian Popescu Piedone, actualul președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), își amintește cu umor și emoție începutul poveștii de iubire care i-a marcat întreaga viață. De mai bine de trei decenii, trăiește alături de soția sa o relație solidă, clădită pe respect, încredere și o complicitate care a trecut proba timpului.

Totul a început într-un mod simplu, dar cu un farmec aparte, într-un autobuz de pe linia 331, pe când Piedone își începea prima zi de muncă într-o instituție publică. Fără să știe, urma să întâlnească acolo femeia care avea să-i devină parteneră de viață. „La muncă, bineînțeles că la muncă… sau mai exact în 331, m-am suit la Romană și mergeam spre muncă. Munceam în același loc și atunci mi-a sărit în ochi… bineînțeles, trupul ei de la vremea respectivă. Și acum e…”, a povestit Piedone, cu un zâmbet nostalgic.

Coincidența face ca amândoi să coboare în aceeași stație, fără să știe încă ce urma să se lege între ei. Întâlnirea, aparent banală, a fost de fapt începutul unei relații trainice, care a evoluat din priviri schimbate în autobuz în ani de căsnicie și susținere reciprocă.

În stilul său direct și autoironic, Piedone își amintește și cum arăta în acea perioadă: „Cred că aveam vreo 180 de kilograme, dacă nu mai bine… aveam o față gingașă și cu păr creț, culmea… creț Michael Jackson, o căpiță așa, nu era chiar așa des.” Cu toate acestea, ceva din el a atras-o pe colega sa de serviciu, iar restul a venit de la sine.

Despre romantism, recunoaște cu sinceritate că nu îi vine mereu ușor să-l exprime, dar îl simte din plin: „Poate da, sunt romantic… pot să zic că sunt, dar nu îmi pot exprima romantismul, am o problemă așa…”.

Astăzi, după zeci de ani de căsnicie, Piedone și soția sa trăiesc o iubire matură, discretă și profundă, construită nu din gesturi spectaculoase, ci din micile momente care dau sens unei vieți împărțite la doi. O poveste care începe într-un autobuz, dar continuă cu răbdare, înțelegere și un umor care i-a ținut mereu aproape.

Lasă un comentariu