Tensiuni în creștere între Rusia și Azerbaidjan: Putin cere scuze, Aliyev cere dreptate pentru avionul doborât
Relațiile deja tensionate dintre Moscova și Baku au atins un nou punct sensibil după ce președintele rus Vladimir Putin i-a prezentat scuze omologului său Ilham Aliyev pentru ceea ce Kremlinul a numit „tragicul incident” în care un avion al companiei Azerbaijan Airlines s-a prăbușit pe teritoriul rus, în decembrie anul trecut. Totuși, scuzele nu au fost însoțite de o recunoaștere oficială a vinovăției Rusiei – fapt ce a stârnit nemulțumirea părții azere.
Tragedia, soldată cu 38 de victime, a avut loc după ce sistemul antiaerian rus ar fi deschis focul asupra unor drone ucrainene. Avionul de pasageri, zborul J2-8243, care zbura din Baku spre Groznîi, a deviat din traiectorie din cauza atacurilor aeriene și s-a prăbușit în apropiere de Aktau, în Kazahstan.
Într-o declarație fermă, făcută în cadrul Forumului Global al Mass-Media de la Khankendi, președintele Azerbaidjanului a cerut Rusiei să își asume oficial responsabilitatea pentru doborârea aeronavei și să pedepsească persoanele vinovate. „Știm exact ce s-a întâmplat și putem dovedi acest lucru. Mai mult, suntem siguri că și oficialii ruși cunosc adevărul. Întrebarea este: de ce nu acționează ca un vecin responsabil?”, a spus Aliyev.
Liderul azer a punctat clar ce așteaptă de la Moscova: recunoaștere oficială, tragerea la răspundere a celor responsabili, despăgubiri pentru familiile victimelor și rambursarea completă a aeronavei distruse. „Acestea sunt cerințe firești în cadrul dreptului internațional și al relațiilor de bună vecinătate”, a subliniat Aliyev.
Tragedia aviatică se adaugă unei serii de tensiuni diplomatice tot mai accentuate între cele două țări. Reținerea recentă, în Rusia, a mai multor etnici azeri, acuzați de diverse fapte penale din trecut, a amplificat și mai mult suspiciunile și nemulțumirile la Baku.
În același timp, Aliyev a readus în discuție subiectul fierbinte al coridorului de tranzit dintre Azerbaidjan și exclava Nakhchivan, care ar trebui să traverseze teritoriul Armeniei, o altă sursă de conflict major în regiune. Liderul azer a cerut acces neîngrădit și garanții ferme de securitate pentru pasagerii care vor folosi această rută. „Este vorba despre accesul nestingherit între două părți ale aceleiași țări. Vrem o soluție sigură, fără riscuri pentru cetățenii noștri”, a precizat el.
Potrivit declarațiilor oficiale, Statele Unite s-au oferit recent să medieze și să administreze acest coridor, cu o lungime estimată de 32 de kilometri, care ar lega Azerbaidjanul de Nakhchivan, exclavă aflată la granița cu Turcia – un aliat important al Baku.
Această rută de tranzit este considerată un obstacol major în calea semnării unui acord de pace între Azerbaidjan și Armenia – două state vecine marcate de decenii de conflicte și ostilități. Deși ambele părți au anunțat, în martie, că au finalizat un proiect de acord, data semnării rămâne incertă, pe fondul acestor tensiuni nerezolvate.
Situația delicată din Caucazul de Sud rămâne sub observația comunității internaționale, în contextul în care orice dezechilibru poate avea implicații majore pentru securitatea regională.