Călin Georgescu, din nou în fața procurorilor. Este acuzat de tentativă de destabilizare a statului român cu ajutorul unor mercenari
Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, rămâne sub lupa anchetatorilor după ce, pe 19 iulie, s-a prezentat din nou la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorii au decis să prelungească măsura controlului judiciar în dosarul în care este acuzat de nu mai puțin de șase infracțiuni, cea mai gravă fiind instigarea la acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Ancheta vizează activități desfășurate de Georgescu în perioada candidaturii sale și aduce acuzații extrem de grave, care, potrivit surselor judiciare, pun sub semnul întrebării stabilitatea instituțională a statului român. Procurorii susțin că fostul prezidențiabil ar fi pus la cale un plan de destabilizare a României, plan ce ar fi presupus implicarea unei grupări de mercenari conduse de Horațiu Potra. Totul ar fi urmat să se declanșeze în contextul anulării rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională, în decembrie 2024.
Controlul judiciar, instituit pe 26 februarie, îi impune lui Georgescu o serie de restricții clare: nu are voie să părăsească România fără acordul autorităților și nu poate publica sau distribui mesaje cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist ori xenofob. Nerespectarea acestor condiții poate atrage înăsprirea măsurilor – inclusiv arestul la domiciliu sau preventiv.
Una dintre cele mai controversate probe care au dus la extinderea anchetei este un citat preluat de Georgescu într-o emisiune televizată, din discursurile lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare. Acesta a fost interpretat de anchetatori ca propagandă extremistă, fapt interzis în mod expres de lege în România.
În plus, mai multe declarații și postări publice ale lui Călin Georgescu sunt analizate de autorități ca având potențial periculos pentru ordinea publică și constituțională. Surse din anchetă afirmă că toate faptele de care este acuzat sunt conexe planului de destabilizare, în care s-ar fi dorit utilizarea unor structuri paramilitare pentru provocarea haosului politic și instituțional.
Pe 9 martie, Biroul Electoral Central i-a invalidat oficial candidatura lui Georgescu, în urma deciziei Curții Constituționale din decembrie, care a anulat rezultatele primului tur al alegerilor. CCR a invocat un vid legislativ care a făcut imposibilă continuarea procesului electoral în condiții de legalitate.
Cazul lui Călin Georgescu a stârnit numeroase reacții în spațiul public, mai ales în rândul celor care privesc cu îngrijorare reapariția discursurilor extremiste în peisajul politic. Deși ancheta este în plină desfășurare, rămâne de văzut dacă procurorii vor merge mai departe cu propunerea de arestare, în contextul în care controlul judiciar rămâne în vigoare, cel puțin pentru moment.
Pentru mulți români care au trăit vremuri de instabilitate și dictatură, acuzațiile aduse lui Georgescu reînvie amintiri dureroase. Cazul este urmărit cu interes, iar implicațiile sale ar putea depăși cadrul penal, influențând și climatul politic din România în pragul unei perioade electorale tensionate.