Eforturile Statelor Unite de a media încheierea războiului din Ucraina par blocate, iar Donald Trump, revenit în prim-planul diplomatic, este tot mai presat — inclusiv din interiorul propriului partid — să îl convingă pe Vladimir Putin să accepte o negociere reală.
După o convorbire telefonică de aproape o oră avută joi cu liderul de la Kremlin, Trump a transmis un mesaj lipsit de optimism: „Sunt foarte dezamăgit de discuția pe care am avut-o astăzi cu președintele Putin. Nu cred că are intenția să oprească războiul și e păcat”, a spus el jurnaliștilor. Fostul președinte american a adăugat că urmează să vorbească vineri cu Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, într-o încercare de a clarifica poziția SUA în acest moment tensionat.
Conform unui consilier apropiat de Putin, în timpul discuției nu s-a abordat subiectul fierbinte al pauzei recente în livrările de armament american către Ucraina — o chestiune care a stârnit neliniște la Kiev. Între timp, violențele de pe teren continuă: la scurt timp după apelul telefonic, un atac rusesc cu dronă a lovit o zonă rezidențială de la periferia Kievului, provocând un incendiu într-un bloc de locuințe.
Teroare în capitala Ucrainei
Martorii au povestit că au auzit explozii și focuri de armă, în timp ce sistemele antiaeriene încercau să intercepteze dronele. „Sunetele erau aproape continue, iar cerul era luminat de proiectile”, a relatat un locuitor. În estul Ucrainei, cinci persoane și-au pierdut viața în urma bombardamentelor rusești, semn că situația rămâne extrem de fragilă.
Donald Trump a recunoscut că nu a reușit să obțină „niciun progres” în discuția cu liderul de la Kremlin. La rândul său, Volodimir Zelenski, aflat vineri în Danemarca, a transmis că speră într-o discuție rapidă cu Trump, în contextul întreruperii neașteptate a sprijinului militar american. Liderul ucrainean și-a exprimat îngrijorarea privind direcția pe care o ia acum sprijinul oferit de Washington.
Schimbare de ton în privința armelor
Vorbind presei înainte de a pleca spre Iowa, Donald Trump a declarat că Statele Unite „nu au oprit complet” livrările de arme, dar a sugerat că resursele trebuie gestionate cu mai multă atenție. „Trimitem arme, dar am trimis deja atât de multe. Trebuie să ne asigurăm că avem destule și pentru noi”, a spus fostul președinte, criticându-l pe Joe Biden pentru ritmul și volumul livrărilor către Kiev.
Această reținere survine într-un moment critic: armata rusă intensifică ofensiva de vară, iar atacurile asupra zonelor locuite de civili devin din ce în ce mai frecvente. Îngrijorarea principală la Kiev este că pauza în sprijinul american riscă să submineze capacitatea de apărare a Ucrainei într-un moment în care fiecare zi contează.
Confuzie în jurul poziției lui Trump
Declarațiile lui Trump vin la doar o săptămână după ce acesta afirmase că intenționează să trimită Ucrainei un sistem de apărare antirachetă Patriot — o promisiune care acum pare suspendată. Această schimbare de atitudine a creat incertitudine în rândul partenerilor occidentali, dar mai ales în Ucraina, unde oficialii încearcă să înțeleagă care este, de fapt, poziția Washingtonului.
În paralel, Vladimir Putin rămâne inflexibil. Liderul de la Kremlin susține că va opri invazia doar dacă sunt abordate cauzele „de bază” ale conflictului: extinderea NATO spre est, sprijinul occidental pentru Ucraina și perspectiva aderării acesteia la alianța nord-atlantică.
Obiectivele reale ale Moscovei, avertizează oficialii NATO, merg mai departe de Ucraina. Rusia vizează consolidarea influenței politice nu doar la Kiev, ci și în alte capitale est-europene, într-un efort de remodelare a echilibrului de putere în regiune.
Un impas periculos
În lipsa unui consens clar, atât în plan diplomatic, cât și militar, războiul din Ucraina continuă să provoace pierderi și incertitudine. Tensiunile cresc nu doar pe front, ci și în culisele negocierilor internaționale, unde fiecare declarație, fiecare pauză în ajutor sau schimbare de ton poate influența profund evoluția conflictului.
Pentru moment, speranțele unei soluții pașnice par din ce în ce mai fragile, iar liderii internaționali sunt obligați să își recalibreze strategiile într-un context din ce în ce mai complicat.