Deputatul AUR Mugur Mihăescu a reacționat după ce Parlamentul a adoptat legea care interzice decontarea chiriilor pentru aleșii care dețin locuințe în București sau Ilfov. Actorul și parlamentarul recunoaște că se numără printre beneficiarii acestor sume, deși are o locuință în apropierea Capitalei, și afirmă că nu știa exact natura diurnei încasate.
Parlamentarii cu locuințe în zona Capitalei nu vor mai primi bani pentru chirie
Luni, plenul reunit al Camerei Deputaților și al Senatului a votat cu o majoritate covârșitoare modificarea articolului 41 din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor. Conform noii reglementări, aleșii care dețin locuințe în București sau județul Ilfov nu vor mai beneficia de sumele destinate decontării chiriei. Până acum, aceste plăți se făceau automat.
Legea a fost adoptată cu 361 de voturi pentru, două abțineri și trei parlamentari care nu și-au exprimat opțiunea de vot. Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a explicat decizia prin nevoia de reformare a instituțiilor statului, menționând că „reforma statului trebuie să plece de la vârf și nu de la oamenii care muncesc din greu”.
Mihăescu susține că nu era informat: „Habar nu aveam ce conține acea diurnă”
Printre parlamentarii afectați de noua reglementare se numără și deputatul AUR Mugur Mihăescu. Acesta a recunoscut că deține o casă în județul Ilfov, însă primea lunar suma de 4.000 de lei ca diurnă pentru chirie. Într-o declarație acordată presei, Mihăescu a afirmat că nu cunoștea în detaliu ce include această sumă:
„Habar nu aveam ce conține acea diurnă”, a declarat el.
Deputatul a precizat că va susține noua lege „cu două mâini” și a reiterat angajamentul AUR pentru transparență și reducerea cheltuielilor publice.
AUR propune austeritate până la reducerea datoriei externe
Mugur Mihăescu a menționat că partidul din care face parte a propus un amendament care prevede restrângerea cheltuielilor bugetare până când datoria externă a României scade sub pragul de 50% din PIB. Potrivit acestuia, formațiunea militează pentru un buget de austeritate și pentru responsabilitate fiscală:
„Noi am propus un amendament imediat ce am aflat de lucrul acesta. Până când datoria externă a țării nu depășește 50% din PIB, să mergem pe buget de austeritate și pe buget de normalitate, adică să contribuim cu toții. Noi n-am dat legea asta. Când am intrat în Parlament, habar nu aveam de existența acestei legi. Ea a fost moștenită de mulți ani și trebuia să o amendăm de atunci.”
Disponibil să returneze banii primiți
Întrebat despre sumele primite, Mihăescu a recunoscut că a beneficiat de aproximativ 4.000 de lei lunar, timp de șase luni. A subliniat că nu are un apartament în Capitală, ci o casă în Ilfov, și a declarat că este pregătit să doneze banii încasați:
„Eu nu am apartament în București, am o casă în Ilfov. Nu am nicio problemă să donez această sumă unui eveniment de caritate, pentru copii. (…) Noi nu am știut ce încasăm. Eu, unul, Mugur Mihăescu, habar nu aveam ce conține acea diurnă și pentru ce este.”
Explicații privind lipsa de claritate în deconturi
Deputatul a mai explicat că, atunci când primea sumele de bani, nu i se ofereau detalii clare despre destinația fondurilor. Potrivit acestuia, i se comunica în mod vag că sunt „pentru deplasări și chirii”:
„Vin niște deconturi și nouă ni se spune: sunt decontate deplasări, chirii. Asta știu și eu, deplasări și chirii. Acum, că acea chirie era pentru un sediu pe care eu îl am în localitatea în care mă duc trei zile pe săptămână… Eu când mă duc la Slatina, unde dorm trei zile?”
Presiune publică pentru reforme în Parlament
Adoptarea noii legi are loc în contextul unei presiuni publice tot mai mari pentru responsabilitate fiscală și transparentizarea cheltuielilor din bani publici. De-a lungul timpului, mai mulți aleși au fost criticați pentru cumulul de beneficii de care dispun și pentru lipsa unui control riguros asupra sumelor decontate.
Cazul lui Mugur Mihăescu nu este singular, dar reacția sa publică, în care se arată deschis să returneze fondurile și susține inițiativa legislativă, ar putea avea un impact pozitiv asupra percepției opiniei publice.
Măsura, un pas spre responsabilizare
Noua reglementare adoptată de Parlament transmite un semnal clar: fondurile publice trebuie gestionate cu responsabilitate, iar beneficiile nejustificate trebuie eliminate. Într-un climat în care încrederea în instituțiile legislative este adesea erodată, astfel de inițiative legislative pot contribui la recâștigarea încrederii cetățenilor și la crearea unui sistem mai eficient și mai transparent.
