„Legea Bolojan” – reforma care schimbă din temelii școala românească. Ce se întâmplă cu profesorii, elevii și bursele
Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a adoptat, în data de 7 iulie, un pachet legislativ cu impact profund asupra sistemului de educație preuniversitară din România. Denumit deja, în spațiul public, „legea Bolojan”, actul normativ a fost asumat prin angajarea răspunderii în Parlament, ocolind dezbaterea clasică și stârnind valuri de critici din partea sindicatelor, societății civile și a partidelor de opoziție. Moțiunea de cenzură inițiată de formațiuni extremiste a fost respinsă, dar legea a ajuns deja pe masa Curții Constituționale, unde a fost atacată de opoziția parlamentară.
Până la o decizie finală a CCR, legea rămâne blocată, iar tensiunile din sistemul educațional continuă să mocnească. Ce prevede, de fapt, acest pachet legislativ care va schimba școala românească începând cu anul școlar 2025–2026?
Norma didactică crește. Profesorii vor sta mai mult la catedră
Una dintre cele mai controversate prevederi este majorarea normei didactice pentru cadrele didactice din învățământul gimnazial, liceal și postliceal: de la 18 ore pe săptămână la 20 de ore. În același timp, profesorii din învățământul primar vor avea obligatoriu 2 ore suplimentare de pregătire remedială.
Reducerea numărului de ore disponibile pentru plata cu ora afectează zeci de mii de cadre didactice. Potrivit documentului, circa 540.000 de ore vor fi eliminate, ceea ce echivalează cu tăierea a aproximativ 30.000 de norme.
Totodată, directorii de școli și licee vor beneficia de o degrevare de cel mult 50% din norma de predare – adică vor fi obligați să predea minimum 10 ore săptămânal, față de 6 cât prevede legislația actuală.
Reorganizarea școlilor și clase mai numeroase
Legea modifică radical criteriile pentru acordarea personalității juridice unităților de învățământ. O școală va putea funcționa independent doar dacă are cel puțin 500 de elevi sau 250 de preșcolari, ceea ce va duce la comasarea multor unități mici, mai ales în mediul rural.
Clasele vor putea avea cu până la 4 elevi mai mulți decât limita maximă actuală. Spre exemplu, în învățământul gimnazial, clasa va putea avea până la 28 de elevi, iar la liceu – până la 30.
Transport gratuit pentru elevi, dar cu condiții
Elevii din ciclul primar și gimnazial care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu vor beneficia de decontarea transportului. Măsura se aplică și elevilor înscriși la școli speciale sau vocaționale, în altă localitate decât cea de domiciliu. Transportul va fi acoperit din bugetul de stat.
Bursele elevilor: mai puține și mai strict reglementate
Bursele de performanță și de reziliență introduse în 2023 au fost eliminate. Începând cu 1 septembrie 2025, vor exista doar trei tipuri de burse: de merit, sociale și tehnologice (pentru elevii din învățământul profesional).
Bursa socială se va acorda în funcție de venitul net pe membru de familie, cu excepții pentru elevii cu probleme medicale grave, orfani sau aflați în sistemul de protecție specială. Mamele minore reintegrate în școală vor primi o bursă specială de 700 de lei lunar.
Bursele vor rămâne neimpozabile și nu vor fi luate în calcul la acordarea altor beneficii sociale.
Studenții pierd și ei: bursele se reduc, criteriile se înăspresc
Costul standard pentru bursele și protecția socială a studenților va reprezenta doar 10% din salariul minim net pe economie, începând cu 1 august 2025. Bursele vor fi acordate doar în perioada activităților didactice – adică nu și în vacanțe.
Studenții înscriși la programe didactice cu dublă specializare sau la masterat didactic vor primi burse egale cu salariul minim net.
Proiecte amânate pe termen lung
Mai multe reforme prevăzute inițial în Legea Educației din 2023 sunt amânate:
- Programul „Masă sănătoasă” pentru un milion de elevi – amânat până în ianuarie 2027
- Reforma inspectoratelor școlare și a ARACIP – amânată până în 2027–2028
- Programul național de formare pentru alfabetizare funcțională – amânat până în 2027–2028
- Premiile pentru cadrele didactice, prima de instalare sau de pensionare – amânate
- „Școala după școală” și suplimentarea fondurilor pentru școlile defavorizate – amânate
Concluzie: o reformă cu efecte puternic resimțite
„Legea Bolojan” aduce schimbări majore, care vor fi resimțite atât de profesori, cât și de elevi și părinți. Dincolo de aspectele tehnice, măsurile par să răspundă unei logici de eficientizare bugetară, în detrimentul echității sociale sau al calității educației.
Deși Guvernul promite o reformă coerentă și sustenabilă, sindicatele avertizează că măsurile vor duce la concedieri, supraîncărcarea profesorilor și creșterea inechităților. Rămâne de văzut dacă și cum va trece testul Curții Constituționale această lege care promite să rescrie regulile școlii românești pentru următorii ani.