Românii trebuie să fie pregătiți să supraviețuiască singuri între 72 de ore și 7 zile în caz de criză majoră. Mesajul ferm al autorităților europene
Românii trebuie să fie pregătiți să supraviețuiască pe cont propriu între 72 de ore și până la 7 zile în cazul unei crize majore – este mesajul clar transmis de oficialii europeni la Consiliul informal Justiție și Afaceri Interne (JAI), desfășurat recent la Copenhaga, Danemarca. Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, prezent la reuniune, a subliniat nevoia acută de schimbare de mentalitate și de pregătire individuală pentru situații de urgență.
„Trăim vremuri care cer o nouă mentalitate”
Ministrul Predoiu a tras un semnal de alarmă asupra faptului că, în prezent, statele europene nu sunt pregătite în mod real pentru a face față unor dezastre naturale, industriale sau generate de eventuale atacuri militare.
„Cetățenii trăiesc încă în confortul unei mentalități de pace și liniște. Dar realitatea s-a schimbat. Trebuie să fim pregătiți, chiar dacă acest lucru implică eforturi considerabile”, a declarat ministrul de interne.
El a evidențiat că reziliența – capacitatea unei societăți de a rezista și de a se adapta rapid în fața unor șocuri – nu este posibilă fără implicarea fiecărui individ, fără cooperare între autorități și populație și fără un efort sincer de a explica noile riscuri cu care ne confruntăm.
Populația, prima linie de apărare în caz de criză
Una dintre ideile principale transmise la întâlnirea de la Copenhaga a fost aceea că populația trebuie să fie pregătită să acționeze autonom timp de câteva zile, până la sosirea ajutorului organizat de autorități.
„Fiecare cetățean trebuie să aibă un minim de stocuri pentru supraviețuire – de la alimente și apă, până la surse de lumină și căldură. Asta înseamnă reziliență la nivel individual, esențială în primele ore și zile ale unei crize”, a explicat Predoiu.
În acest context, ministrul a făcut apel la liderii europeni să își adapteze politicile și viziunea guvernării la noile realități ale securității. De la economie, la educație și sănătate publică, toate domeniile trebuie privite „prin lentila siguranței și protecției naționale”.
Ce trebuie să conțină kitul de urgență recomandat pentru fiecare locuință
Pentru a fi pregătit în fața unei situații neprevăzute – cum ar fi o pană de curent de durată, un cutremur, un conflict sau o criză de aprovizionare – fiecare familie ar trebui să își pregătească un kit minim de urgență. Iată ce nu ar trebui să lipsească din casă:
1. Alimente neperisabile:
- Conserve de legume, carne, pește, fructe
- Batoane energizante, biscuiți uscați
- Cartofi deshidratați
- Zahăr, sare, ulei
- Alimente speciale pentru copii sau bebeluși, dacă este cazul
- Hrană pentru animale de companie
2. Rezerve de apă:
- Cel puțin 3 baxuri de apă plată îmbuteliată
- Tablete de purificare a apei sau filtre portabile
- Recipiente pentru colectarea apei de ploaie (mai ales pentru gospodăriile din mediul rural)
3. Surse de lumină și căldură:
- Lanterne și baterii de rezervă
- Lumânări groase și chibrituri
- Lămpi cu gaz sau ulei
- Încălzitoare portabile (pe gaz sau electrice, dacă aveți generator)
Aceste recomandări nu sunt menite să creeze panică, ci să pregătească populația pentru o lume în care instabilitatea – fie că este economică, geopolitică sau climatică – devine o constantă. După cum a punctat ministrul Predoiu, reziliența este noua normalitate și fiecare dintre noi are un rol important în a o construi.