Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat o măsură drastică de restructurare în cadrul Administrației Naționale Apele Române (ANAR), intenționând să reducă la jumătate personalul din structura centrală. Decizia face parte din programul de guvernare adoptat luni de Parlament, care include o serie de reforme orientate către eficientizarea aparatului public.
Jumătate din personalul central de la Apele Române, vizat de concedieri
Singura regie de stat pentru care sunt menționate cifre concrete în programul de guvernare este Apele Române, aflată în subordinea Ministerului Mediului. Executivul Bolojan prevede, în mod explicit, „restructurarea Administrației Naționale Apele Române, inclusiv prin concedierea a 50% din personalul de la nivel central”. Măsura este prezentată în același capitol din documentul guvernamental care vizează și reforma Romsilva, unde se propune „reducerea numărului direcțiilor silvice”.
În ceea ce privește celelalte instituții de stat sau regii autonome, precum Romatsa sau Registrul Auto Român (RAR), programul menționează generic nevoia unor reforme, fără a oferi detalii suplimentare. Totodată, este anunțată o reducere cu 20% a personalului din aparatul administrativ central, însă fără a fi precizate instituțiile vizate sau impactul bugetar al acestei măsuri.
Buget generos, dar cheltuieli ridicate cu personalul
Apele Române beneficiază, în 2025, de un buget total de 3,8 miliarde de lei, dintre care un miliard este destinat plății salariilor. Conform datelor oficiale, instituția realizează venituri proprii în valoare de 1,59 miliarde de lei, în timp ce subvențiile de la bugetul de stat se ridică la 2,23 miliarde de lei.
La nivel național, ANAR are aproximativ 9.000 de angajați. Totuși, documentele publice nu oferă o detaliere clară a distribuției acestora între structura centrală și cea teritorială. În 2023, instituția preciza pentru G4Media că dispune de 8.700 de salariați, dintre care doar 144 lucrau efectiv pe teren. În același timp, 447 dintre angajați ocupau funcții de șofer. Practic, pentru fiecare lucrător activ în teren, existau trei șoferi angajați.
Reformă și plafonări în Ministerul Mediului
Planul Executivului Bolojan include, de asemenea, măsuri de reducere a cheltuielilor în cadrul Ministerului Mediului și al instituțiilor subordonate. Este prevăzută plafonarea salariilor și a indemnizațiilor, precum și diminuarea numărului de angajați. De asemenea, programul menționează eliminarea stimulentelor și bonusurilor „considerate exagerate”, indiferent de sursa de finanțare. Cu toate acestea, nu sunt oferite criterii clare privind ceea ce este considerat „exagerat”, iar impactul financiar estimat nu este detaliat.
Mesajul premierului Ilie Bolojan: „Mandatul este unul de reformă și reconstrucție”
Premierul Ilie Bolojan a subliniat, în fața Parlamentului, că reformele anunțate vizează în primul rând structurile statului și rețelele de influență politică. Acesta a transmis că măsurile, deși pot fi nepopulare, sunt necesare pentru a evita dezechilibre majore în economia națională.
„Le transmit cetățenilor că îmi asum această poziție știind foarte bine situația în care se află România. Reformele vor începe cu statul și clientela politică. Ne asumăm faptul că unele din decizii nu vor fi populare. În absența lor, România ar intra decisiv într-o zonă de nesiguranță financiară cu costuri mari pentru oameni și companii”, a declarat Bolojan.
Acesta a avertizat că perpetuarea risipei și a ineficienței ar putea duce la pierderea încrederii atât din partea cetățenilor, cât și a partenerilor internaționali. „România nu va mai putea merge pe drumul pe care a mers până acum. Mandatul este unul de reformă și reconstrucție”, a mai afirmat premierul.
Un început de mandat marcat de măsuri drastice
Planul guvernamental adoptat de Cabinetul Bolojan indică o direcție clară de reducere a aparatului bugetar și de creștere a eficienței administrative. Deși documentul nu oferă încă suficiente detalii concrete privind toate instituțiile vizate sau economiile estimate, includerea ANAR în program cu o măsură atât de severă semnalează intenția fermă a Guvernului de a restructura profund sistemul public.
Reforma aparatului de stat urmează să fie una dintre cele mai importante provocări ale noului executiv, într-un context economic tensionat, în care presiunea pe bugetul național este în creștere.
