EXCLUSIV | România, în pragul colapsului financiar: Documente confidențiale avertizau încă din 2024 că riscăm incapacitatea de plată
România a fost la un pas de incapacitate de plată la finalul anului 2024, iar pericolul persistă și în 2025. Avertismentele au fost transmise la cel mai înalt nivel, potrivit unei anchete realizate de Europa Liberă. Documente clasificate „strict confidențial” au fost trimise către fostul președinte Klaus Iohannis, fostul premier Marcel Ciolacu și fostul președinte al Senatului, Nicolae Ciucă, în care se semnala prăbușirea echilibrului bugetar și riscul ca statul român să nu-și mai poată plăti datoriile.
Alarme roșii, ignorate la vârful statului
Între august și decembrie 2024, șase documente cu caracter de urgență au ajuns pe masa principalilor decidenți din stat. În centrul acestor avertismente se afla un deficit bugetar scăpat de sub control. Pe 31 octombrie 2024, prin poșta militară a SRI, un raport deosebit de sensibil, transmis de Ministerul Finanțelor, avertiza: „Există riscuri majore ca ținta asumată de deficit să fie depășită, cu consecința creșterii costului finanțării bugetare”.
Documentul era semnat de fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș, alături de secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, precum și de șefa ANAF, Nicoleta Mioara Cârciumaru. Concluzia era una alarmantă: România risca o explozie bugetară fără precedent, dacă nu se luau măsuri rapide de reducere a cheltuielilor.
Marcel Boloș: „Am tras semnalul de alarmă, dar nu am fost ascultat”
Contactat de Europa Liberă, Marcel Boloș a confirmat existența acestor informări confidențiale și a subliniat că ele nu au fost făcute publice la acel moment tocmai pentru a nu provoca panică pe piețele financiare.
„În anul 2024, întreaga clasă politică evita să vorbească despre tăieri sau creșteri de taxe. Singurul care trimitea avertismente oficiale eram eu. Se putea vedea clar din execuția bugetară lunar cum deficitul crește periculos”, a declarat fostul ministru.
La plecarea sa din funcție, pe 24 decembrie 2024, deficitul ajunsese la 8,43% din PIB – adică 148 de miliarde de lei. Până la finalul anului, România a încheiat cu un deficit de 9,3% – aproximativ 153 de miliarde de lei.
România putea ajunge la un deficit de 14% din PIB
Ultimul dintre cele șase documente avertiza că, în lipsa unor măsuri ferme, România putea ajunge în 2025 la un deficit de 14,3% din PIB – un nivel de neconceput pentru o economie europeană. Limita maximă agreată în Uniunea Europeană este de 3%, iar depășirea acestui prag declanșează automat sancțiuni și pierderea încrederii investitorilor.
Printre soluțiile propuse la acel moment se numărau înghețarea salariilor și pensiilor la nivelul anului 2024, suspendarea acordării tichetelor de vacanță și eliminarea unor sporuri bugetare. Unele dintre aceste măsuri au fost adoptate chiar înainte de Crăciun, prin celebra „ordonanță trenuleț”.
Guvernul Bolojan anunță măsuri și mai dure
Actualul premier, Ilie Bolojan, a recunoscut că România se află într-un punct critic și a declarat că sunt necesare noi măsuri de austeritate pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.
Printre soluțiile discutate acum se numără reducerea aparatului bugetar, o reformă drastică a cheltuielilor publice și posibilitatea majorării unor taxe. Oficialii din Finanțe susțin că am ajuns într-o zonă de risc extrem, unde orice întârziere în luarea deciziilor poate avea consecințe dezastruoase.
⚠️ România a fost avertizată din timp, însă semnalele de alarmă au fost ignorate. Acum, statul român plătește prețul amânării reformelor și a promisiunilor populiste. Pericolul unui colaps financiar nu mai este doar un scenariu teoretic, ci o amenințare reală pentru întreaga economie și pentru milioane de români care depind de salarii și pensii plătite din bugetul de stat.