Românii cu venituri ridicate ar putea plăti o taxă suplimentară, în timp ce mai multe sectoare economice se confruntă cu majorări de TVA. Autoritățile centrale pregătesc un set de măsuri fiscale cu impact larg, în contextul presiunilor tot mai mari privind reducerea deficitului bugetar. Comisia Europeană a transmis un avertisment ferm, cerând un plan credibil până la sfârșitul lunii, sub amenințarea blocării fondurilor europene.
Mesaj ferm de la Cotroceni: „România trăiește pe datorie”
Președintele Nicușor Dan a tras un semnal de alarmă într-un discurs adresat clasei politice și opiniei publice: „De ani de zile, noi plătim o pizza medie și mâncăm o pizza mare. Diferența asta trebuie să fie plătită de cineva.” Mesajul indică o lipsă de echilibru în cheltuielile publice, care nu mai poate fi ignorată.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a completat avertismentul cu o imagine sugestivă: „nisipul iese din clepsidră”, iar ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a catalogat situația drept un „ultim mesaj”, care impune măsuri urgente.
Creșteri de TVA în mai multe domenii
Guvernul are în vedere majorarea TVA pentru o serie de produse și servicii care beneficiau anterior de cote reduse. Astfel, taxa pe valoarea adăugată ar urma să crească de la 9% la 19% pentru:
- Servicii de cazare în hoteluri, pensiuni și campinguri;
- Restaurante și catering, cu excepția băuturilor;
- Vânzarea de locuințe incluse în programe sociale;
- Instalarea de panouri solare, fotovoltaice și pompe de căldură;
- Accesul la bâlciuri și evenimente sportive.
De asemenea, TVA-ul va fi majorat de la 5% la 9% pentru:
- Manuale, cărți, reviste și ziare, inclusiv în format digital;
- Accesul la muzee, monumente, castele, grădini botanice și zoologice;
- Lemn de foc, indiferent de formă – trunchiuri, butuci sau vreascuri;
- Energia termică livrată populației pe timp de iarnă, pentru anumiți beneficiari.
Categoriile care vor păstra cota redusă de TVA
În ciuda acestor modificări, Guvernul nu intenționează să modifice cota standard de 19%. Totuși, cota redusă de 9% va fi păstrată pentru o serie de produse considerate esențiale:
- Medicamente de uz uman;
- Apă potabilă și alimente;
- Apă utilizată pentru irigații în agricultură;
- Îngrășăminte și pesticide;
- Servicii de alimentare cu apă și canalizare.
Taxă de solidaritate pentru salariații cu venituri mari
Printre cele mai discutate măsuri se află introducerea unei „taxe de solidaritate” aplicate angajaților cu venituri nete lunare ce depășesc pragul de 10.000 de lei. Deși detaliile tehnice nu au fost încă stabilite, principiul de bază vizează implicarea suplimentară a celor cu venituri mari în echilibrarea bugetului de stat.
Totodată, se analizează posibilitatea reintroducerii contribuției la sănătate pentru pensionarii care au pensii mai mari de 2.500 de lei. Măsura ar putea afecta semnificativ puterea de cumpărare a unei categorii vulnerabile, în contextul unei inflații persistente.
Alte propuneri fiscale în dezbatere
Pe lângă aceste modificări, partidele politice au avansat și alte soluții pentru reducerea deficitului bugetar:
- Reducerea impozitului pe profit pentru firmele care investesc în echipamente moderne sau își majorează capitalul propriu;
- Menținerea unor facilități fiscale pentru domenii strategice, însă într-un cadru mai strict reglementat.
Un document preliminar în așteptarea negocierilor politice
Președintele Nicușor Dan a subliniat că actualul plan propus este o variantă de lucru și urmează să fie negociat cu liderii partidelor parlamentare. „Documentul realizat nu este în forma finală. Se află în dezbatere și va fi negociat politic cu liderii formațiunilor parlamentare. Important este să ne asumăm împreună acest efort și să avem un plan credibil în fața Comisiei Europene”, a declarat șeful statului.
România, în pragul unor schimbări fiscale majore
Pe fondul presiunilor venite din partea instituțiilor europene și al dezechilibrelor bugetare interne, România pare să intre într-o etapă de ajustări fiscale semnificative. Măsurile vizate afectează o gamă largă de cetățeni, de la angajații cu venituri mari și pensionari, până la consumatorii de produse și servicii de bază.
Rămâne de văzut în ce formă finală vor fi adoptate aceste măsuri și câtă susținere politică vor primi în Parlament. Cert este că, în absența unui plan coerent, riscurile economice pentru România se pot amplifica considerabil.