DNA lămurește cazul Dragoș Anastasiu: cum a ajuns martor denunțător în dosarul mitei de la ANAF
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a transmis sâmbătă noi precizări oficiale în scandalul de corupție care îl are în centru pe omul de afaceri și actualul vicepremier Dragoș Anastasiu. Procurorii anticorupție au explicat cum a devenit acesta martor denunțător în dosarul în care un inspector ANAF a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare pentru luare de mită.
Potrivit comunicatului DNA, pe 2 februarie 2018, Dragoș Anastasiu și asociatul său s-au prezentat din proprie inițiativă la sediul instituției, fără a fi însoțiți de avocați, având deja pregătit un denunț. Documentul îl viza chiar pe unul dintre ei. După ce au fost audiați în aceeași zi, li s-a atribuit oficial calitatea de martori denunțători.
„Pentru corecta informare a opiniei publice cu privire la calitatea de martor denunțător pe care o persoană ar fi avut-o într-un dosar penal instrumentat de DNA, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să facă următoarele precizări: La data de 2 februarie 2018, cei doi reprezentanți ai societății SC Touring Eurolines SA s-au prezentat, din proprie inițiativă, fără apărător, la sediul DNA cu un denunț deja redactat. Aceștia au fost audiați de procurorul de caz și au primit calitatea de martori denunțători”, se arată în comunicat.
DNA subliniază că detaliile oferite de Anastasiu și partenerul său de afaceri au avut o importanță decisivă în anchetă, conducând la trimiterea în judecată și, ulterior, la condamnarea inspectorului ANAF Angela Georgeta Burlacu, acuzată că a cerut și a primit mită.
„Calitatea de martor denunțător este strâns legată de informațiile utile aduse la cunoștința organului de urmărire penală, în orice formă (denunț sau declarație de martor), înainte ca acesta să fi fost sesizat. Detaliile cuprinzătoare oferite de cei doi au fost valorificate și au dus la condamnarea inculpatei”, precizează instituția.
Procurorii fac trimitere expresă la articolele 290 alin. 3 și 292 alin. 2 din Codul Penal, care reglementează beneficiile legale pentru cei care denunță faptele de corupție, contribuind astfel decisiv la anchetă.
În același timp, DNA reacționează ferm la încercările de politizare a cazului și respinge orice încercare de a implica instituția în controverse publice:
„Este regretabil că, prin felul în care unii actori publici interpretează eronat dispozițiile legale, se aruncă o urmă de dubiu asupra unei hotărâri judecătorești definitive. Respingem atragerea DNA în discuții politice de orice natură. Interesul nostru instituțional rămâne prezentarea corectă a faptelor și a temeiurilor juridice.”
Reamintim că în acest dosar, Dragoș Anastasiu ar fi semnat un contract fictiv cu inspectorul ANAF pentru a masca o plată de mită. Gestul său de a veni la DNA cu un denunț redactat din proprie inițiativă a fost esențial pentru dovedirea faptei de corupție și condamnarea definitivă a funcționarului public.
Cazul a provocat ample dezbateri în spațiul public, iar poziția DNA vine în contextul în care numele lui Dragoș Anastasiu apare tot mai frecvent în discuțiile legate de integritatea celor aflați în funcții importante din administrația publică.