Laurențiu Reghecampf, confesiune cutremurătoare: „Am pierdut-o pe fetița mea la un an și o lună. A fost cel mai greu moment din viața mea”
Laurențiu Reghecampf, unul dintre cei mai cunoscuți antrenori români, a vorbit recent cu o sinceritate sfâșietoare despre cea mai dureroasă experiență trăită vreodată: pierderea fiicei sale, Analisa Cristina, în urmă cu aproape 27 de ani. Fetița, primul său copil, a murit la doar un an și o lună, din cauza unei afecțiuni rare și grave a inimii, descoperită mult prea târziu.
Analisa venise pe lume în perioada în care Reghecampf era jucător la Steaua București și era căsătorit cu Mariana Pfeiffer, prima lui soție. Cei doi au fost împreună timp de 13 ani, iar copilul le-a adus o bucurie imensă. Din nefericire, bucuria a fost umbrită curând de semnele unei suferințe tăcute: buze învinețite, oboseală accentuată, somnolență în timpul hrănirii. Diagnosticul avea să vină abia după trei luni: o malformație cardiacă gravă, cunoscută sub numele de tetralogia Fallot.
„Am avut o fetiță împreună, la 25 de ani. Îi dădeam lapte și adormea cu biberonul, se învinețeau buzele. Ne-am dus la un control și ne-au spus că suferă de o boală foarte rară. Inima nu era împărțită corect în cele patru camere și trebuia operată”, a povestit Reghecampf, cu voce tremurândă.
Operația nu putea fi efectuată imediat din cauza fragilității bebelușului. Medicii au stabilit că intervenția poate fi făcută abia după vârsta de un an. Timp de luni întregi, părinții au trăit între speranță și teamă, urmând tratamente și rugându-se pentru o minune.
„La un an și o lună am hotărât să o operăm la Cluj. Inițial, totul a decurs bine. Dar pentru o astfel de intervenție, rana trebuia lăsată deschisă 24 de ore. A făcut pneumonie după operație și nu au mai putut s-o salveze”, a mărturisit, cu durere, antrenorul.
Laurențiu Reghecampf nu a ascuns faptul că moartea fetiței a lăsat răni adânci în sufletul său, răni care nici timpul nu le-a putut vindeca pe deplin. Ce l-a durut cel mai tare? Că boala putea fi depistată din timpul sarcinii, dar nu a fost.
„Am fost la toate controalele, nu ne-au spus niciodată că are probleme. Detaliul acesta a fost un șoc. Am aflat dintr-o greșeală, nu de la un diagnostic clar. Poate atunci nu existau metodele de azi, dar boala putea fi corectată și în timpul sarcinii”, a spus Reghecampf, vizibil afectat.
Fostul fotbalist a recunoscut că acea perioadă i-a schimbat viața. Deși avea doar 25 de ani, a fost nevoit să facă față unei tragedii care ar răvăși sufletul oricărui părinte.
„Trăiești cu speranța din fiecare zi că se va face bine. Dar perioada cea mai grea a fost după. Rămâne o rană. Timpul poate atenuează, dar nu vindecă. Doar Dumnezeu știe prin ce am trecut. Am fost tineri amândoi, eu și prima mea soție. Speram să fie bine, dar destinul ne-a fost potrivnic.”
Laurențiu Reghecampf a ales să vorbească despre acest episod într-un moment de sinceritate profundă, în cadrul podcastului realizat de Bursucu. Mărturia sa este un strigăt de durere, dar și un semnal de alarmă pentru importanța controalelor medicale riguroase în timpul sarcinii.
Pierderea unei ființe atât de dragi nu se uită, oricât timp ar trece. Pentru Reghecampf, fiica lui rămâne un înger păzitor, iar amintirea ei îl însoțește la fiecare pas. După această tragedie, la câțiva ani distanță, antrenorul a devenit din nou tată, dar rana pierderii nu s-a închis niciodată.
Această confesiune este mai mult decât o poveste personală – este o lecție de viață despre fragilitate, speranță, durere și curaj.