Aurul roșu prinde rădăcini în România. Planta care valorează mai mult decât aurul, cultivată acum și pe meleagurile noastre
În inima Olteniei, pe terenuri altădată năpădite de buruieni, a apărut o cultură care ar putea schimba destinul agriculturii românești: șofranul, cel mai scump condiment din lume, cunoscut și sub numele de „aurul roșu”. Valoarea acestuia poate ajunge chiar și la 30.000 de euro pentru un singur kilogram, iar România începe, timid, să-și facă loc pe harta producătorilor de elită.
La Bustuchin, în județul Gorj, un investitor spaniol a transformat 20 de hectare de teren în câmpuri mov, pline de flori delicate de șofran. Spectacolul este unul rar – planta înflorește o singură dată pe an, iar fiecare floare are doar trei pistile care, culese cu mâna și uscate cu grijă, devin condimentul prețios.
O altă plantație a prins contur și în localitatea Berzovia, din Caraș-Severin. Deși pare o muncă migăloasă, recolta poate aduce profituri uriașe: pentru a obține un kilogram de șofran sunt necesare între 130.000 și 250.000 de flori, în funcție de calitatea produsului. Prețul variază de la 5.000 la 30.000 de euro, în funcție de puritate.
Mari jucători pe piața mondială a șofranului sunt Spania și India, care produc împreună peste 240 de tone anual – adică 80% din producția globală. Dar România ar putea deveni, în viitor, o destinație competitivă pe această piață exclusivistă, mai ales că tot mai mulți investitori străini aleg să planteze aici aurul roșu, profitând de solul fertil și de terenurile neutilizate.
Beneficiile economice sunt evidente. Într-o țară în care mii de hectare de teren agricol zac părăsite, cultura de șofran ar putea aduce venituri importante. Nu doar din vânzarea internă, ci și din exporturi, acolo unde cererea este constantă și prețul pe măsură.
Totuși, tocmai din cauza valorii sale, șofranul este adesea ținta falsificatorilor. În special cel sub formă de pulbere este susceptibil la amestecuri cu alte mirodenii mai ieftine, precum șofrănelul, pentru a-i crește greutatea și a înșela cumpărătorii.
În gastronomia internațională, șofranul este esențial. În Franța, este indispensabil în faimoasa bouillabaisse, în Italia dă savoare risotto-ului, iar în Spania parfumează celebra paella. În Orientul Mijlociu, este folosit pentru a îmbogăți aromele preparatelor cu miel, pui sau oaie. Chiar și în bucătăria românească ar putea deveni un ingredient de lux, folosit cu moderație în supe, sosuri sau produse de panificație, pentru aroma sa ușor amăruie și culoarea intensă.
Șofranul românesc este încă la început de drum, dar tot mai mulți agricultori și investitori privesc cu speranță către această cultură rară. Aurul roșu, cultivat cu grijă pe pământ românesc, ar putea deveni una dintre cele mai valoroase resurse agricole ale viitorului.