Anca Dragu a refuzat oficial propunerea de a prelua funcția de prim-ministru, potrivit unor surse politice citate de România TV. Guvernatoarea Băncii Naționale a Republicii Moldova i-ar fi comunicat personal președintelui Nicușor Dan că nu dorește să accepte această responsabilitate, deși contextul politic era unul extrem de tensionat, iar partidele fuseseră deja convocate la consultări la Palatul Cotroceni.
Refuzul Ancăi Dragu complică și mai mult procesul de formare a noului guvern. Fost ministru de Finanțe și președintă a Senatului, Dragu era văzută ca o soluție echilibrată, cu un profil tehnocrat solid și experiență vastă în administrație. Discuțiile dintre ea și președinte alimentaseră speranțele privind conturarea unui executiv independent, axat pe competență și echilibru. Cu toate acestea, decizia fermă a Ancăi Dragu a venit ca un semnal clar că, cel puțin pentru moment, nu este dispusă să revină în fruntea politicii românești.
Negocieri tensionate și blocaj politic la Palatul Cotroceni
În paralel, joi seară, Palatul Cotroceni a găzduit o rundă de consultări fără rezultat concret. În centrul discuțiilor s-a aflat numele lui Ilie Bolojan, lider liberal cu o imagine bună în administrația publică și în rândul opiniei publice. Potrivit unor surse politice, Bolojan a pus pe masă o condiție esențială pentru a accepta funcția de premier: majorarea TVA de la 19% la 21%. Această măsură, parte dintr-un plan mai amplu de redresare fiscală, este văzută de el drept vitală pentru stabilizarea finanțelor țării.
Nicușor Dan, însă, a rămas consecvent mesajului său din campanie: nu va susține nicio creștere de taxe care afectează direct consumul populației. Într-un moment de tensiune maximă, președintele le-a reamintit liderilor politici că astfel de negocieri complexe necesită timp, nu se pot tranșa în doar câteva zile.
După încheierea discuțiilor, Ilie Bolojan a plecat spre sediul central al PNL pentru a discuta cu conducerea partidului. Surse din interiorul formațiunii susțin că liberalii sunt tot mai reticenți să participe la negocieri fără o miză clară. Mesajul transmis președintelui este fără echivoc: dacă nu se dorește un guvern politic, atunci să propună un premier tehnocrat, pe care partidele să-l poată evalua și eventual susține.
Anca Dragu – între profesionalism și discreție
Numele Ancăi Dragu nu este nou în peisajul politic românesc. Cu o carieră ancorată solid în zona economică și administrativă, ea a devenit cunoscută în perioada guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, între 2015 și 2017, când a condus Ministerul Finanțelor. S-a remarcat atunci prin eforturi de modernizare a sistemului fiscal și de introducere a digitalizării în procesele financiare ale statului.
A lucrat anterior pentru Banca Națională a României, Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, acumulând o experiență care a făcut din ea o voce respectată în domeniul economic. După guvernare, a făcut pasul în politică, aderând la partidul lui Dacian Cioloș și fiind aleasă senatoare în legislatura 2020–2024. În 2020, a devenit prima femeie care a deținut funcția de președintă a Senatului României.
De la finalul anului 2023, Anca Dragu conduce Banca Națională a Republicii Moldova. Vizita sa recentă la București și discuțiile purtate cu președintele României au reaprins interesul public, dar și speculațiile privind o eventuală revenire într-o funcție executivă de vârf. Cu toate acestea, refuzul exprimat de Dragu este perceput ca o decizie de prudență și responsabilitate, într-un moment în care riscurile politice sunt ridicate, iar presiunea pe viitorul guvern este uriașă.
Guvernul rămâne o ecuație deschisă
În lipsa unei opțiuni clare, scena politică se află într-o așteptare apăsătoare. Nici varianta Ilie Bolojan nu este agreată în totalitate, din cauza condițiilor impuse, iar refuzul Ancăi Dragu lasă un vid greu de umplut în zona tehnocrată. Partidele cer claritate, iar președintele Nicușor Dan este presat să propună rapid o soluție viabilă.
Deocamdată, perspectiva unui guvern tehnocrat rămâne în picioare, dar fără un nume concret și fără un acord politic larg, șansele formării rapide a unui nou executiv sunt tot mai mici. Într-un moment în care România are nevoie de stabilitate și direcție clară, criza politică riscă să se adâncească, în absența unui consens minim între președinte și partidele parlamentare.
