Câți bani câștigă cei cinci vicepremieri ai României. Număr record de demnitari la vârf, în plină perioadă de recesiune

Guvernul Bolojan are un număr fără precedent de vicepremieri. Cheltuielile cu ei împovărează şi mai mult bugetul în condiţiile în care scopul este tocmai reducerea cheltuielilor.

Guvernul condus de Ilie Bolojan, învestit luni în Parlament, pornește la drum cu o promisiune clară: reducerea cheltuielilor publice și reformarea administrației. Însă, chiar din primele zile, noul executiv transmite un semnal contradictoriu – are nu mai puțin de cinci vicepremieri, un număr fără precedent în istoria post-decembristă a României. În timp ce discursul oficial este despre eficiență și austeritate, structura guvernamentală pare să meargă exact în direcția opusă.

Un guvern cu mai mulți vicepremieri decât oricare altul

Inițial, planul era ca Ilie Bolojan să aibă un singur vicepremier, din partea PSD, în spiritul echilibrului politic. Dar negocierile dintre partidele din coaliție au schimbat radical ecuația. Fiecare formațiune a dorit reprezentare la vârf, iar premierul a ținut să aducă și un vicepremier independent. Astfel, s-a ajuns la o formulă extinsă: Marian Neacșu (PSD), Cătălin Predoiu (PNL), Tánczos Barna (UDMR), Ionuț Moșteanu (USR) și Dragoș Anastasiu (independent) vor ocupa aceste funcții-cheie în Guvern.

Pentru comparație, executivul Marcel Ciolacu a avut trei vicepremieri, iar guvernele conduse de Nicolae Ciucă și Florin Cîțu s-au limitat la câte doi. Recordul de până acum aparținea primului guvern format după Revoluție, în primăvara lui 1990, care avea patru vicepremieri. Guvernul Bolojan depășește acest prag și intră direct în istorie.

Cât costă cei cinci vicepremieri

Dincolo de simbolistica politică, apare firesc întrebarea: cât ne costă această decizie? Potrivit grilei salariale în vigoare la finalul lunii martie 2025, un vicepremier încasează un salariu brut de 24.610 lei lunar – aproximativ 14.400 lei net. În total, cei cinci vor costa bugetul statului aproximativ 1,5 milioane de lei pe an, adică aproape 300.000 de euro în termeni brut.

Iar aceasta este doar partea vizibilă. Fiecare dintre acești demnitari beneficiază de autoturism pus la dispoziție de Guvern, cu șofer și combustibil asigurate, diurne pentru deplasări interne și externe, bilete de avion, cazare și mese acoperite integral de stat. Un pachet generos, care înmulțit cu cinci devine considerabil.

În cadrul Secretariatului General al Guvernului, funcția de vicepremier este cea mai bine plătită. Salariul lor brut este cu aproape 10.000 de lei mai mare decât cel al unui secretar de stat sau consilier de stat, care câștigă în jur de 16.640 lei brut, adică aproximativ 10.000 lei net.

Paradoxul Dragoș Anastasiu

Printre cei cinci vicepremieri se remarcă și un nume care atrage atenția prin contrastul dintre rolul său și imaginea publică: Dragoș Anastasiu. Supranumit „Elon Musk de România”, omul de afaceri are misiunea de a reforma aparatul bugetar și de a-l face mai suplu. Tocmai el, parte a unui guvern care începe cu un surplus de funcții înalte.

Anastasiu este cunoscut în mediul privat pentru spiritul antreprenorial și ideile inovatoare. A fost consilier onorific al președintelui României în perioada în care Ilie Bolojan a exercitat interimatul la Cotroceni și a fost adus în executiv cu scopul clar de a aduce o nouă viziune în administrație. Numirea sa într-un guvern cu cinci vicepremieri ridică însă întrebări privind coerența strategiei.

Reformă promisă, dar greu de crezut

Guvernul Bolojan promite reforme dure, tăieri de posturi, eficientizare. Dar începe prin a crește semnificativ numărul celor aflați la vârful administrației. Este o contradicție greu de ignorat și care, inevitabil, slăbește credibilitatea mesajului transmis cetățenilor.

Cu toate acestea, miza este uriașă – reforma aparatului de stat a fost un subiect central în campaniile electorale, iar așteptările sunt mari. Dacă guvernul reușește să livreze rezultate concrete în reducerea cheltuielilor și eficientizarea instituțiilor, poate va reuși să justifice inclusiv această structură atipică. În lipsa unor schimbări reale, însă, imaginea unui executiv supradimensionat riscă să devină simbolul promisiunilor deșarte.

Lasă un comentariu