Putin își cere scuze lui Aliyev după tragedia aviatică din Rusia. Liderul Azerbaidjanului cere recunoașterea oficială și pedepsirea vinovaților
Tensiunile dintre Rusia și Azerbaidjan au ajuns la un nou nivel, după ce președintele rus Vladimir Putin i-a prezentat scuze omologului său, Ilham Aliyev, pentru ceea ce Kremlinul a numit „tragicul incident” din spațiul aerian rus, soldat cu prăbușirea unui avion al companiei Azerbaijan Airlines. Tragedia, produsă în decembrie anul trecut, a provocat moartea a 38 de persoane, după ce aparatul ar fi fost lovit accidental în timp ce apărarea aeriană rusă încerca să respingă un atac cu drone ucrainene.
Cu toate acestea, Putin nu a recunoscut explicit că Rusia a doborât aeronava. În schimb, Aliyev a transmis un mesaj ferm: Azerbaidjanul vrea o recunoaștere oficială, pedepsirea celor responsabili și despăgubiri pentru familiile victimelor.
„Știm exact ce s-a întâmplat și putem dovedi. Suntem siguri că și oficialii ruși cunosc adevărul. Întrebarea este: de ce nu au acționat ca un vecin responsabil?”, a spus liderul azer, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Khankendi, în timpul Forumului Global al Mass-Media.
Aliyev a subliniat că Baku așteaptă patru măsuri concrete din partea Moscovei: recunoașterea oficială a incidentului, tragerea la răspundere a vinovaților, acordarea de compensații victimelor și rambursarea costului aeronavei distruse. „Acestea sunt așteptări firești, conforme dreptului internațional și relațiilor de bună vecinătate”, a adăugat el.
Zborul J2-8243, plecat din Baku și având destinația Groznîi, s-a prăbușit în apropiere de Aktau, Kazahstan, după ce a deviat de la ruta sa inițială, în contextul unor atacuri cu drone asupra sudului Rusiei. În urma tragediei, 29 de persoane au supraviețuit, însă rănile și traumele suferite rămân adânci.
În ultimele luni, relațiile ruso-azere s-au deteriorat vizibil, mai ales după ce autoritățile ruse au arestat mai mulți etnici azeri, acuzându-i de fapte penale vechi.
În același discurs, Aliyev a abordat și problema unui coridor de tranzit între Azerbaidjan și exclava sa Nakhchivan, prin sudul Armeniei, solicitând garanții de securitate „clare și verificabile” pentru pasagerii care îl vor folosi. El a amintit incidente din perioada sovietică, când trenurile azere erau atacate cu pietre de civili armeni.
Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a declarat recent că Statele Unite s-au oferit să administreze acest coridor, ce ar urma să traverseze provincia Syunik pe o distanță de circa 32 de kilometri. Proiectul rămâne însă unul dintre principalele obstacole în calea semnării unui acord de pace între Armenia și Azerbaidjan — două state rivale care au purtat mai multe războaie de la sfârșitul anilor ’80.
Deși părțile au anunțat în martie că au finalizat un proiect de acord de pace, data semnării rămâne incertă, iar disputele teritoriale și tensiunile politice continuă să alimenteze neîncrederea reciprocă.