Guvernul taie subvențiile pentru partidele politice cu 40%: măsură de austeritate sau gest de imagine?
Guvernul a decis reducerea cu 40% a subvențiilor acordate partidelor politice, comparativ cu anul 2024, pe fondul unui buget de stat aflat sub o presiune uriașă. Decizia a surprins prin faptul că inițiativa a venit chiar din PSD – principalul beneficiar al acestor fonduri – și a fost imediat sprijinită de PNL. Măsura apare într-un moment în care societatea civilă critică dur cheltuielile partidelor, în timp ce domenii vitale, precum educația și sănătatea, se confruntă cu subfinanțarea cronică.
Un gest politic în plin an electoral
Reducerea survine într-un context de austeritate și reforme fiscale contestate, dar și într-un an electoral tensionat. Oficial, PSD și PNL transmit că vor să dea un exemplu de „solidaritate” și să arate că își reduc propriile beneficii. În culise, însă, surse politice confirmă că presiunile externe, inclusiv de la partenerii europeni, au contat în luarea acestei decizii.
În 2024, partidele au primit un record de 386 de milioane de lei de la bugetul de stat, conform datelor Autorității Electorale Permanente (AEP). Doar în decembrie, transferurile au fost de 62 de milioane de lei – o sumă care a stârnit revoltă în rândul opiniei publice. Prin comparație, în 2023, subvențiile s-au ridicat la aproximativ 250 de milioane de lei.
După reducerea din 2025, partidele vor încasa în jur de 230 de milioane de lei – încă peste nivelul din 2023.
„România, în topul subvențiilor politice din Europa”
Specialiștii atrag atenția că România se află printre țările europene cu cele mai mari subvenții politice, raportat la numărul de alegători și la dimensiunea economiei. Criticile nu se referă doar la valoarea fondurilor, ci mai ales la modul în care acestea sunt cheltuite.
Investigațiile jurnalistice au scos la iveală plăți masive pentru promovare pe rețelele sociale, contracte de consultanță cu firme apropiate liderilor politici și achiziții discutabile, fără legătură directă cu activitatea partidelor. În unele cazuri, lipsesc documentele justificative sau acestea sunt incomplete, aspect semnalat și de Curtea de Conturi.
Cum se împart banii și cine câștigă cel mai mult
Subvențiile sunt acordate în funcție de rezultatele obținute la alegerile parlamentare și locale. PSD și PNL, formațiunile dominante în actuala coaliție, primesc cele mai mari sume, urmate de USR și AUR. Oficial, aceste fonduri ar trebui să finanțeze activitatea politică, campaniile de informare și acțiunile civice. În realitate, o parte consistentă se îndreaptă spre promovare agresivă online și contracte opace.
Măsură punctuală, fără reformă reală
Reducerea este văzută de unii ca o măsură de imagine, menită să calmeze nemulțumirea publică. Organizațiile civice cer plafonarea subvențiilor la un nivel simbolic și condiționarea acestora de transparență și raportări clare.
„Reducerea este un pas, dar insuficient, dacă nu se schimbă regulile jocului”, avertizează reprezentanții unei ONG care monitorizează finanțarea partidelor.
În timp ce banii publici continuă să alimenteze conturile formațiunilor politice, spitalele cer finanțare suplimentară, școlile se confruntă cu lipsuri acute, iar cetățenii suportă costurile noilor taxe și ale tăierilor bugetare.
Dacă vrei, îți pot adăuga și un paragraf de context istoric despre cum au evoluat subvențiile politice în ultimul deceniu, pentru a da articolului mai multă greutate și a-l face mai atractiv pentru cititorii 45+.
Vrei să-l includ?