Rusia, primul stat care transmite oficial condoleanțe după moartea lui Ion Iliescu
Moartea fostului președinte Ion Iliescu a stârnit interes și comentarii la nivel internațional, însă până acum singurul mesaj oficial de condoleanțe a venit din partea Rusiei. Anunțul a fost transmis prin intermediul agenției de presă de stat TASS și al Ambasadei Rusiei la București.
Mesajul Ambasadei Rusiei la București
Pe pagina oficială de Facebook, Ambasada Rusiei l-a descris pe Ion Iliescu drept „un om de stat remarcabil”, subliniind rolul său în menținerea relațiilor dintre cele două țări după căderea comunismului.
„În legătură cu încetarea din viață a omului de stat român remarcabil, primul Președinte al României, Ion Iliescu, care a adus o contribuție semnificativă la menținerea relațiilor constructive dintre Rusia și România, transmitem cele mai sincere condoleanțe poporului român, familiei și celor apropiați.”
Presa rusă, despre cariera lui Iliescu
Agenția TASS a relatat marți seară despre decesul fostului președinte, preluând anunțul oficial al Guvernului României, care a confirmat că Ion Iliescu s-a stins din viață pe 5 august 2025, la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.
Jurnaliștii ruși au evidențiat momente-cheie din cariera politică a lui Iliescu, inclusiv aderarea României la NATO și finalizarea negocierilor pentru integrarea în Uniunea Europeană. În același timp, au subliniat sprijinul acestuia pentru „relațiile constructive” cu Moscova.
Un episod important amintit este semnarea, în 2003, la Moscova, a Tratatului de prietenie și cooperare dintre Federația Rusă și România, document parafat de Ion Iliescu și Vladimir Putin.
Iliescu, despre „înțelegerea” cu Putin
Într-o postare pe blogul său din 5 mai 2014, Ion Iliescu scria că vizita sa la Moscova, în 2004, a avut drept scop normalizarea relațiilor bilaterale.
„Da, România a avut o înțelegere cu Federația Rusă, privitoare la normalizarea relațiilor, în urma vizitei pe care am făcut-o la Moscova. Reamintesc că una dintre condițiile aderării la UE și la NATO este de a nu aduce în aceste organizații conflicte care ar putea să le implice.”
Fostul președinte a mai menționat că România a aplicat aceeași strategie de reconciliere și în relațiile cu Ungaria și Ucraina, pentru a îndeplini cerințele integrării euro-atlantice.
Acest mesaj venit din partea Rusiei, în contextul unei tăceri vizibile din partea altor capitale, marchează un detaliu notabil în ultimele pagini din viața politică și personală a celui care a condus România în momentele de răscruce ale anilor ’90 și începutului de mileniu.