Guvernul Bolojan își asumă răspunderea pe un pachet dur de măsuri fiscale. Cresc taxele, scade încrederea – dar vine, poate, salvarea?
Luni, la ora 15:00, Guvernul condus de Ilie Bolojan a intrat oficial în istorie prin asumarea răspunderii pe un prim pachet de măsuri fiscale cu impact direct în viața de zi cu zi a românilor. Cu ochii Comisiei Europene ațintiți asupra deficitului tot mai mare și cu presiuni uriașe din partea investitorilor și creditorilor internaționali, România e pe punctul de a vira decisiv într-o direcție nouă – una dureroasă, dar, speră autoritățile, necesară.
„Nu mai putem merge pe principiul ‘merge și așa’”, a declarat tranșant premierul Ilie Bolojan. Un mesaj care nu lasă loc de interpretări și care a aprins spiritele în rândul clasei politice, dar și în casele românilor obișnuiți.
TVA mai mare, impozite în creștere, reguli mai stricte
Printre cele mai importante schimbări anunțate se numără:
- Majorarea cotei generale de TVA de la 19% la 21%;
- Desființarea cotelor reduse de TVA – va rămâne o singură cotă redusă, de 11%;
- Plata contribuției de sănătate pentru persoanele coasigurate sau asigurate din oficiu;
- Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%;
- Accizele cresc, iar băncile vor plăti o taxă suplimentară.
Cu alte cuvinte, urmează o perioadă în care toate buzunarele vor fi atent verificate: de la pensii și salarii, până la profituri și prețurile din magazine. Pentru familiile de rând, acest lucru va însemna automat scumpiri în lanț – de la coșul zilnic, la facturi, rate și servicii medicale.
O procedură specială, folosită în momente de criză
Guvernul a ales o cale rapidă, dar controversată: angajarea răspunderii în Parlament. Dacă Opoziția nu depune și nu obține un vot de neîncredere în următoarele trei zile, măsurile intră direct în vigoare. Fără dezbateri și fără vot final. O soluție constituțională, dar care ocolește dialogul democratic clasic.
Până luni dimineață, partidele au avut termen să depună amendamente. Blocul Național Sindical a venit cu propuneri clare: reducerea cu 50% a sumei forfetare pentru parlamentari și acordarea subvenției pentru partide doar dacă România respectă ținta de deficit. „Dacă cerem românilor să strângă cureaua, trebuie să o facem și noi, cei de sus”, a transmis dur confederația sindicală.
Ce urmează? Un drum lung și anevoios
Acesta este doar primul pachet de reforme. Pe 8 iulie, planul fiscal va fi analizat și în cadrul ECOFIN – forul european care supraveghează disciplinele bugetare. Iar premierul Bolojan a anunțat deja că alte două pachete vor fi puse pe masă în următoarele luni, cu negocieri între Guvern, sindicate, patronate și partide.
Pentru milioanele de români care resimt deja greul lună de lună, anunțul vine ca un șoc. Mulți se tem de viitor, de prețuri și de nesiguranță. Alții, poate, speră că aceste sacrificii vor aduce în sfârșit ordine într-un stat unde de ani de zile se cârpește în loc să se repare.
Dar întrebarea esențială rămâne: vor strânge doar oamenii simpli cureaua? Sau va veni timpul ca și cei aflați în funcții și privilegii să facă același lucru?
România intră într-o perioadă de austeritate. Deocamdată, cu promisiunea unei stabilități viitoare. Rămâne de văzut dacă această promisiune va fi onorată.