Simina Tănăsescu, prima femeie aleasă președinte al Curții Constituționale. O carieră construită cu muncă și onoare, într-o instituție unde politica decide cine intră
Pentru prima oară în istoria de peste trei decenii a Curții Constituționale a României (CCR), o femeie ajunge să conducă cea mai înaltă instanță de control constituțional din țară. Elena-Simina Tănăsescu a fost aleasă președinte al Curții pentru un mandat de trei ani, într-un moment care va rămâne scris în istoria justiției românești.
Este o reușită cu dublă semnificație: pe de-o parte, marchează recunoașterea unei cariere excepționale, clădite cu răbdare, studiu și seriozitate; pe de altă parte, aduce în fruntea unei instituții adesea criticate pentru influența politică o figură respectată și discretă, cunoscută pentru echilibru și rigoare.
Cine este Simina Tănăsescu: de la băncile Dreptului, la vârful CCR
La 57 de ani, Simina Tănăsescu are în spate un traseu profesional cum puțini ajung să aibă într-o viață. Absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității București, promoția 1991, și-a continuat studiile în Franța, la Universitatea „Aix-Marseille III”, unde a aprofundat dreptul public și și-a susținut doctoratul. Nu s-a oprit aici: în 2011 a urmat studii postdoctorale, iar în 2015 a obținut dreptul de a conduce doctorate la prestigioasa Universitate Paris 1 Panthéon-Sorbonne.
Dar dincolo de diplome și titluri, Tănăsescu este cunoscută drept un om al echilibrului, pasionat de dreptul constituțional și fidel principiului că legea trebuie să servească omul, nu politicul.
Printre funcțiile ocupate de-a lungul timpului se numără:
- Judecător la Judecătoria Sector 1 (1991–1993)
- Profesor universitar din 1993 la Facultatea de Drept din București
- Fondatoare și directoare a Centrului de Drept Constituțional
- Consilier prezidențial între 2015 și 2018
- Expert al Consiliului Europei timp de aproape două decenii
- Reprezentant al României în Agenția UE pentru Drepturi Fundamentale
A fost numită judecător al CCR în 2019 de către președintele Klaus Iohannis, pentru un mandat de nouă ani. În 2025, colegii au votat-o pentru a conduce instituția.
O Curte unde politica hotărăște cine ajunge judecător
Curtea Constituțională este formată din 9 judecători, fiecare cu un mandat de nouă ani. Numirea lor este rezultatul unui algoritm politic: trei sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și alți trei de Președintele României. Așadar, nu este o instanță clasică, ci una unde influența partidelor se simte încă de la ușă.
În prezent, distribuția politică a judecătorilor arată așa:
- PSD are 4 judecători
- PNL și Președinția – 4 judecători
- UDMR – 1 judecător
Cine sunt cei 9 judecători ai CCR și cine i-a propus
- Mihai Busuioc – numit de Senat în 2025, propus de PSD
- Cristian Deliorga – numit în 2019 de Senat, propus de PSD
- Gheorghe Stan – numit de Camera Deputaților în 2019, propus de PSD
- Bogdan Licu – numit de Camera Deputaților în 2022, propus de PSD
- Dacian Dragoș – numit de Președintele României în 2025, propus de PNL
- Laura Scântei – numită de Senat în 2022, propusă de PNL
- Mihaela Ciochină – numită de Președinte în 2022, propusă de PNL
- Simina Tănăsescu – numită de Președinte în 2019, propusă de PNL
- Csaba Asztalos – numit de Camera Deputaților în 2025, propus de UDMR
Imunitate și independență
Judecătorii Curții Constituționale se bucură de un statut aparte. Legea le oferă imunitate pentru opiniile și voturile exprimate în timpul mandatului. Teoretic, această protecție ar trebui să le garanteze independența față de cei care i-au numit. În practică, însă, de-a lungul anilor, CCR a fost adesea acuzată că servește interesele celor care au avut puterea să își impună oamenii.
Un început simbolic, dar important
Alegerea Simonei Tănăsescu în fruntea CCR e mai mult decât o premieră feminină. Este un mesaj că profesionalismul poate fi recunoscut, chiar și într-un sistem în care politica dictează multe. Tănăsescu nu este un politician, nu vine din jocurile de putere și nu și-a construit cariera prin compromisuri.
Pentru românii care privesc cu scepticism justiția și instituțiile statului, o astfel de numire poate însemna o rază de speranță. Poate că nu va schimba din temelii modul în care funcționează Curtea Constituțională, dar cu siguranță va aduce mai multă demnitate și seriozitate în actul de conducere.
Și, mai presus de toate, oferă un exemplu: că munca, discreția și integritatea încă mai contează în România.