Moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, respinsă categoric în Parlamentul European. AUR pierde prima confruntare majoră cu Bruxelles-ul
Moțiunea de cenzură inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea, din partea partidului AUR, împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost respinsă joi, 10 iulie 2025, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.
Vot decisiv: încredere menținută pentru Comisie
Din totalul de 553 de europarlamentari prezenți la vot, doar 175 au susținut inițiativa, în timp ce 360 au votat împotrivă și 18 s-au abținut. Pentru adoptarea moțiunii ar fi fost nevoie de o majoritate calificată de două treimi, ceea ce era oricum dificil de atins în actualul context politic european. Astfel, executivul comunitar condus de von der Leyen își păstrează mandatul, iar România se regăsește din nou în centrul atenției, dar de această dată printr-o inițiativă controversată venită din zona eurosceptică.
Un gest politic cu ecouri puternice în Europa
Este prima moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene din ultimul deceniu, un demers care amintește de episodul istoric din 1999, când Comisia Santer a fost forțată să demisioneze. AUR a invocat trei motive principale pentru această tentativă: lipsa de transparență în schimburile de mesaje dintre președinta CE și CEO-ul Pfizer în perioada pandemiei („Pfizergate”), presupusa utilizare a Actului pentru Servicii Digitale (DSA) pentru a influența procesele electorale în state membre – inclusiv România și Germania – și decizia controversată de a recurge la articolul 122 din Tratatul UE pentru crearea fondului SAFE de 150 miliarde de euro, destinat apărării.
Von der Leyen: „Extremiști, marionetele Rusiei”
Reacția Ursulei von der Leyen a fost una tranșantă. Lidera CE a calificat moțiunea drept „un atac al extremiștilor care doresc slăbirea Uniunii Europene din interior” și a lansat acuzații dure, afirmând că autorii moțiunii ar fi „marionetele Rusiei”. Declarația a stârnit reacții împărțite în hemiciclu, dar a consolidat susținerea din partea grupurilor politice pro-europene.
PNL salută respingerea moțiunii
Din partea României, PNL a salutat respingerea moțiunii, prin vocea eurodeputatului Virgil Popescu. Acesta a declarat că „comportamentele populiste și iresponsabile ale extremiștilor au fost sancționate” și a făcut apel la unitate în jurul valorilor europene, subliniind nevoia de coeziune în fața provocărilor viitoare.
Ce urmează pentru Europa și România?
Deși moțiunea a fost respinsă categoric, numărul de voturi „pentru” – semnificativ mai mare decât la tentative similare din trecut – arată că există tensiuni tot mai vizibile în interiorul Parlamentului European. Criticile privind transparența decizională și reglementările digitale ar putea forța Comisia să fie mai atentă în perioada următoare, în special în ceea ce privește aplicarea Actului pentru Servicii Digitale și alocarea fondurilor pentru apărare.
În același timp, eșecul moțiunii marchează un punct de inflexiune pentru partidele eurosceptice, care par hotărâte să joace un rol tot mai activ în jocul politic european, chiar și cu mijloace radicale.
Concluzie: Comisia rămâne, dar clivajele se adâncesc
Moțiunea lansată de AUR nu a avut sorți de izbândă, dar a servit drept barometru pentru starea de spirit din Parlamentul European. În timp ce Ursula von der Leyen își păstrează poziția și sprijinul majorității, criticile tot mai frecvente dinspre zona suveranistă și contestatară a UE indică un climat politic în schimbare, cu ecouri ce se vor resimți și în România.