Fostul președinte Klaus Iohannis, fostul premier Marcel Ciolacu și fostul președinte al Senatului, Nicolae Ciucă, au fost avertizați încă din a doua jumătate a anului trecut că România riscă să ajungă într-o situație critică: incapacitatea de plată. Avertismentul a venit printr-o serie de documente oficiale, marcate „strict confidențial”, care semnalau faptul că țara noastră se îndreaptă spre un deficit bugetar mult mai mare decât cel asumat inițial pentru anul 2024.
Documente clasificate, semnale de alarmă ignorate
Între august și decembrie 2024, cei trei lideri au primit nu mai puțin de șase astfel de informări, trimise prin canale oficiale, inclusiv prin poșta militară a Serviciului Român de Informații. Una dintre cele mai importante alerte a fost expediată pe 31 octombrie 2024, direct din Ministerul Finanțelor. Documentul era marcat clar cu „STRICT CONFIDENȚIAL” și „URGENT”, semn al gravității situației.
Documentul, intitulat „Riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni”, era semnat de ministrul Finanțelor de atunci, Marcel Boloș, alături de secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, dar și de șefa ANAF, Nicoleta Mioara Cârciumaru. Conținutul era fără echivoc: România risca să piardă controlul asupra finanțelor publice.
„În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la finalul anului, există riscuri majore ca ținta asumată de deficit să fie depășită”, se arăta în document.
Marcel Boloș: „Am fost singurul care a trimis aceste avertismente”
Contactat de Europa Liberă, Marcel Boloș a confirmat că documentele au fost reale și transmise în regim de maximă confidențialitate. Potrivit fostului ministru, publicarea acestor informații la acea vreme ar fi putut declanșa o criză de încredere, atât în rândul investitorilor, cât și pe piețele internaționale.
„În anul 2024, întreaga clasă politică vorbea despre faptul că nu se majorează impozitele și taxele. Singurul care trimitea informări în acest sens eram eu”, a declarat el. Boloș a subliniat că execuția bugetară, publicată lunar, reflecta deja o degradare clară a finanțelor statului.
La finalul mandatului său, în 24 decembrie 2024, deficitul bugetar atinsese 8,43% din PIB, adică aproximativ 148 de miliarde de lei. România a încheiat anul cu un deficit și mai mare: 9,3%, adică aproape 153 de miliarde de lei.
Ce măsuri urgente propuneau oficialii
Ultimul dintre documentele transmise conducerii statului înainte de finele anului includea o serie de recomandări clare: tăierea cheltuielilor neesențiale și înghețarea unor drepturi salariale. Printre măsurile vizate se aflau stoparea creșterii salariilor bugetarilor, eliminarea unor sporuri, suspendarea acordării tichetelor de vacanță, dar și înghețarea pensiilor și salariilor publice la nivelul din 2024.
Dacă aceste măsuri nu ar fi fost aplicate, avertismentul era dur: deficitul bugetar în 2025 putea ajunge la 14,3% din PIB. Prin comparație, limita impusă de Uniunea Europeană pentru un deficit sustenabil este de 3%.
Guvernul Ciolacu a adoptat, pe 20 decembrie 2024, o ordonanță de urgență prin care s-a decis înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public. Noul ministru de Finanțe, Tanczos Barna, instalat după alegerile parlamentare, declara pe 30 decembrie că această ordonanță prevedea reduceri de cheltuieli de peste 120 de miliarde de lei.
Criza nu s-a oprit aici
Deși a fost supranumită „ordonanța trenuleț”, măsura adoptată la finalul anului nu a fost suficientă pentru a stabiliza complet situația. Noul Executiv, condus de premierul Ilie Bolojan, susține astăzi că România are în continuare nevoie de măsuri de austeritate pentru a evita un colaps financiar în 2025.
Realitatea este că statul s-a împrumutat masiv în ultimii ani pentru a face față cheltuielilor curente, iar încrederea investitorilor este fragilă. Guvernul Bolojan se vede acum obligat să ia decizii dificile, într-un context economic și social deja tensionat.
România se află într-un punct de cotitură, în care responsabilitatea decizională și onestitatea bugetară devin mai importante ca oricând. Alegerile din trecut și lipsa unor intervenții ferme la timp riscă să coste scump în perioada următoare.