Guvernul condus de Ilie Bolojan pregătește un val de schimbări fiscale și administrative fără precedent, cu scopul declarat de a reduce deficitul bugetar, estimat la aproximativ 30 de miliarde de lei. Noile măsuri ar urma să intre în vigoare începând cu 1 august și promit să aducă transformări profunde atât în sistemul de taxare, cât și în structura aparatului de stat.
Scumpiri în lanț: TVA mai mare pentru numeroase produse și servicii
Una dintre cele mai vizibile schimbări pentru cetățeni va fi modificarea cotelor de TVA. Mai exact, cota redusă de 5% va fi urcată la 9%, iar cea de 9% va ajunge la 19%. Asta înseamnă că produsele și serviciile vizate vor deveni considerabil mai scumpe.
Printre acestea se numără lemnele de foc, energia termică, panourile fotovoltaice și locuințele cu o valoare sub 120.000 de euro sau o suprafață de cel mult 120 de metri pătrați. De asemenea, serviciile turistice – mesele la restaurant și cazarea – vor deveni cu aproximativ 10% mai costisitoare.
Alimentele și medicamentele sunt singurele categorii care vor rămâne cu TVA redus de 9%, fără modificări.
Gabriel Biriș, expert în fiscalitate, a explicat pentru Observator ce înseamnă această schimbare: „TVA-ul când crește, cresc prețurile. Trebuie să ținem cont că din fiecare 10 lei pe care noi îi plătim, doar 7 lei ajung la buget, 3 lei ajung în buzunarul hoților.”
Accize mai mari și o rovinietă dublă
Și accizele vor fi majorate cu 10%, ceea ce va avea un impact imediat asupra prețurilor la carburanți, alcool și tutun. Astfel, șoferii vor resimți din plin aceste modificări atunci când vor alimenta sau vor achiziționa rovinieta, care se va scumpi semnificativ – de la 25 de euro la 50 de euro.
În același timp, băncile vor fi taxate suplimentar, printr-un impozit de 29% aplicat pe ceea ce guvernul consideră a fi „profit excesiv”. Măsura ar urma să intre în vigoare de anul viitor și face parte din planul executivului de a echilibra efortul fiscal între populație și marile companii.
Pensii mari vor fi și ele afectate, urmând să fie impozitate mai dur, într-un demers de reducere a inechităților și de eficientizare a cheltuielilor publice.
Reformă adâncă în sistemul bugetar
Pe lângă măsurile fiscale, Guvernul anunță și o reformă amplă a aparatului de stat. Printre priorități se numără reducerea cu 20% a personalului bugetar, eliminarea sporurilor și a primelor nejustificate și plafonarea salariilor și pensiilor în sistemul public.
Instituțiile publice vor trece printr-un proces de reorganizare, ce presupune fuziuni, desființări de structuri paralele și implementarea unui sistem clar de evaluare a performanței angajaților. Obiectivul este acela de a avea un stat mai suplu, mai eficient și mai responsabil în cheltuirea banului public.
Premierul Ilie Bolojan a transmis un avertisment clar cu privire la situația actuală a finanțelor publice: „Suntem în fața unui test major. Dacă România va continua să se împrumute pentru cheltuieli mult mai mari decât își poate permite, chiar și pentru salarii și pensii, riscăm ca în viitor să nu le mai putem plăti deloc.”
Ce urmează pentru populație și economie
Noile măsuri vor avea un impact direct asupra bugetelor gospodăriilor, mai ales în contextul creșterii prețurilor pentru bunuri și servicii esențiale. Familiile cu venituri medii și mici vor resimți presiunea suplimentară, în timp ce antreprenorii din turism, construcții și energie vor trebui să-și ajusteze ofertele în funcție de noile cote de TVA.
Pe de altă parte, guvernul promite că aceste măsuri sunt menite să stabilizeze economia și să evite o criză bugetară profundă. Creșterea colectării veniturilor și reducerea cheltuielilor ineficiente sunt prezentate drept soluții pentru a evita derapaje periculoase în anii următori.
Pachetul de reforme urmează să fie prezentat oficial și supus consultărilor publice. Ulterior, va fi transmis Parlamentului pentru aprobare. Până atunci, dezbaterea publică se anunță intensă, iar miza este una uriașă: echilibrul între nevoia de stabilitate bugetară și protejarea nivelului de trai al populației.