România ar putea trece printr-o transformare administrativă de proporții, dacă un nou proiect de lege depus în Parlament va primi undă verde. Inițiativa, susținută de deputatul Tudor Benga, propune reducerea numărului de județe de la 42 la doar 12 și impune praguri minime de populație pentru orașe și comune. Scopul? O administrație mai eficientă, localități mai puternice și mai puțină risipă bugetară.
România, redesenată administrativ: 12 județe în loc de 42
Propunerea prevede o reorganizare radicală a structurii administrativ-teritoriale a țării. În locul celor 41 de județe actuale, la care se adaugă municipiul București, ar urma să existe doar 12 unități administrative. Acestea ar fi conturate pe baza identităților istorice ale celor mai importante regiuni ale țării, dar ținând cont și de realitățile economice și sociale ale prezentului.
„Am introdus azi în circuitul legislativ un proiect de lege vizând reforma administrativ-teritorială, mai exact o viziune cuprinzând trei puncte centrale: comasarea județelor, pragurile minime de populație pentru comune și orașe, și accesul la servicii publice în localitățile unde primăriile ar urma să fie comasate”, a anunțat Tudor Benga.
Comune și orașe mai mari, mai sustenabile
Proiectul prevede, de asemenea, un prag minim de 5.000 de locuitori pentru comune și 10.000 pentru orașe. Astfel, localitățile care nu ating aceste limite ar urma să fie comasate cu altele din apropiere. Inițiatorul susține că această măsură va permite formarea unor comunități mai solide, capabile să ofere servicii publice de calitate fără dependență constantă de fonduri de la centru.
„Este esențial să avem localități care pot funcționa eficient, care se pot autosusține și care nu stau cu mâna întinsă la ușa Guvernului și a liderilor politici pentru orice investiție sau serviciu de bază”, a explicat deputatul.
O temă grea, dar necesară
Tudor Benga recunoaște că subiectul este unul sensibil, o temă despre care se vorbește de ani buni, dar care nu a fost asumată serios de clasa politică. El acuză partidele aflate la guvernare – PSD, PNL și UDMR – că evită cu bună știință o astfel de dezbatere, pentru că reforma ar presupune reducerea influenței lor în teritoriu.
„Actuala clasă politică are tot interesul să păstreze această fragmentare, care le asigură controlul asupra resurselor locale și o influență directă asupra cetățenilor”, afirmă Benga. „Tocmai de aceea, este important să aducem în Parlament aceste teme mari de reformă, să forțăm o dezbatere reală și onestă, la care să participe toate instituțiile relevante.”
Un pas spre modernizare
Reforma propusă se bazează, în mare parte, pe propunerea recentă a Camerei de Comerț și Industrie a României, care susține că actuala structură administrativă este învechită, costisitoare și ineficientă. Potrivit deputatului, noua viziune ar duce la o mai bună absorbție a fondurilor europene și la o mai bună dezvoltare regională.
„România nu-și va putea atinge adevăratul potențial de dezvoltare fără o reformă profundă a statului, iar cea administrativ-teritorială este una dintre cele mai importante”, a subliniat Benga, într-o postare publicată pe contul său de Facebook.
Ce urmează
Proiectul a fost depus în Parlament și urmează să fie analizat în comisiile de specialitate. Va fi nevoie de un consens politic larg pentru ca reforma să prindă contur, însă inițiatorul spune că este pregătit să ofere toate explicațiile necesare, inclusiv în ceea ce privește logica pragurilor demografice și criteriile de comasare a județelor.
Până atunci, România așteaptă un semnal clar: suntem pregătiți să ne reinventăm administrativ, pentru a construi un stat mai eficient și mai apropiat de cetățeni? Sau vom rămâne ancorați într-un sistem care nu mai răspunde nevoilor reale ale comunităților?