Călin Georgescu rămâne sub control judiciar, după ce instanța a respins joi plângerea acestuia împotriva ordonanței Parchetului General care prelungește măsura preventivă. Decizia este definitivă și vine în baza articolului 215¹ alineatul 5 din Codul de procedură penală.
Georgescu s-a prezentat personal la proces și a vorbit, pentru prima dată de la declanșarea urmăririi penale, despre dosarul său. În fața judecătorului, fostul candidat la prezidențiale a avut un discurs dur, acuzând un abuz din partea autorităților și denunțând ceea ce el numește o „hărțuire politică fățișă”.
„Trăiesc evidența unui abuz, pe care nu l-aș fi crezut posibil după căderea comunismului. Este o hărțuire politică, fățișă, incompatibilă cu legea și cu bunul simț”, a spus Georgescu, păstrând un ton ferm și concentrat.
El a insistat că actul de justiție trebuie să se desfășoare exclusiv în sala de judecată, nu în spațiul public sau prin intermediul presei. „Nu se poate face justiție decât în sala de judecată și nu la televizor. Libertatea de expresie definește o democrație adevărată. Dacă ea este atacată, atunci se merge pe trepte ale dictaturii”, a declarat acesta.
„Libertatea de expresie înseamnă libertatea de a spune orice, chiar și adevărul. De aceea, adevărul nu poate să fie clamat de o autoritate, adevărul însuși este autoritatea”, a adăugat Georgescu.
Extinderea anchetei, după declarații controversate
Pe 27 mai, Parchetul General a decis extinderea urmăririi penale împotriva lui Călin Georgescu. Măsura a fost luată după ce acesta a citat într-o emisiune televizată un fragment dintr-un discurs al liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu. Gestul a fost considerat de procurori drept un posibil act de propagandă cu caracter extremist.
Pe 6 iunie, la câteva zile de la incidentul mediatic, Georgescu a fost chemat la sediul Parchetului pentru a fi informat oficial cu privire la prelungirea măsurii controlului judiciar.
Restricții stricte impuse de controlul judiciar
Controlul judiciar a fost instituit în cazul său începând cu data de 26 februarie 2025 și implică o serie de restricții clare. Călin Georgescu nu are voie să părăsească România fără acordul autorităților judiciare și nu poate publica pe rețelele de socializare materiale cu tentă legionară, fascistă, antisemită, rasistă sau xenofobă.
Este o măsură care limitează atât libertatea de mișcare, cât și prezența sa publică în mediul online, aspecte esențiale pentru un fost candidat la funcția de președinte al țării.
Acuzații grave în dosarul de urmărire penală
Georgescu este vizat de șase capete de acuzare, iar cea mai gravă vizează instigarea la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată. Procurorii susțin că fostul candidat ar fi pus la cale un plan de destabilizare a României, alături de un grup de mercenari coordonat de Horațiu Potra.
Contextul în care ar fi fost conceput acest plan este unul tensionat: Curtea Constituțională anulase rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, decizie care a generat ample reacții politice și sociale.
În urma acestei hotărâri a CCR, pe 9 martie, Biroul Electoral Central a invalidat oficial candidatura lui Georgescu la alegerile prezidențiale, punând astfel capăt parcursului său electoral.
Un caz cu implicații sensibile
Situația juridică a lui Călin Georgescu se află în continuare sub lupa opiniei publice, mai ales în contextul acuzațiilor grave care planează asupra sa. Deși își clamează nevinovăția și denunță caracterul politic al anchetei, evoluțiile din dosar sunt urmărite atent, atât de susținători, cât și de instituțiile statului.
În perioada următoare, dosarul va intra în faze procedurale decisive, care vor contura mai clar traiectoria juridică a unuia dintre cei mai controversați actori ai scenei politice recente.