Președintele Nicușor Dan a confirmat, într-o declarație recentă, că intenționează să propună un civil pentru conducerea Serviciului Român de Informații (SRI), funcție rămasă vacantă din vara anului 2023, după demisia lui Eduard Hellvig. Potrivit prevederilor constituționale, propunerile pentru șefia SRI și a Serviciului de Informații Externe (SIE) urmează să fie înaintate de președinte și validate ulterior de Parlament.
Conducerile SRI și SIE, în atenția Cotroceniului
După o perioadă de incertitudine, atât SRI cât și SIE ar putea avea în curând noi conducători. Funcția de director al SRI este liberă de aproape un an, iar președintele Nicușor Dan a precizat clar că viitoarea propunere va viza o persoană civilă. „Desigur, da. Dar, după cum ştiţi, preşedintele propune şi Parlamentul aprobă”, a afirmat șeful statului, într-un context în care presiunea publică pentru transparență și profesionalism în aceste numiri este tot mai ridicată.
Sorin Grindeanu se delimitează de scenariile privind serviciile secrete
În spațiul public au fost vehiculate mai multe nume pentru preluarea funcțiilor de conducere ale serviciilor secrete. Printre ele se numără Sorin Grindeanu, liderul interimar al PSD, dar și Ludovic Orban, președintele partidului Forța Dreptei.
Sorin Grindeanu a respins categoric orice intenție de a prelua șefia unui serviciu secret, explicând că o astfel de funcție ar presupune ieșirea din viața politică, opțiune care nu este în planurile sale în acest moment.
„Neg cu tărie vreo dorință de-a mea de a ieși din politică în acest moment”, a declarat Grindeanu, întrebat dacă ar opta pentru conducerea SIE sau pentru un post guvernamental, precum cel de la Ministerul Transporturilor. El a subliniat că responsabilitatea conducerii unui serviciu secret implică o distanțare fermă de zona politică: „Ieşi din politică, fiindcă dacă vrei să-ţi respecţi serviciul pe care îl conduci, să-i respecţi pe cei care te votează, trebuie să ieşi şi să fii echidistant şi apolitic”.
Totodată, Grindeanu a respins și posibilitatea de a prelua conducerea viitorului guvern, subliniind că astfel de speculații nu au nicio bază reală.
Orban: „Fantasmagorii” și „invenții” privind SIE
La rândul său, Ludovic Orban a calificat drept nefondate și absurde zvonurile conform cărora ar putea fi numit în fruntea SIE. Fostul premier a adus în discuție istoricul său de opoziție față de anumite inițiative legislative susținute de serviciile secrete, invocând drept exemplu criticile sale la adresa Legii securității cibernetice, adoptată în 2014 în contextul alegerii lui Klaus Iohannis ca președinte.
„Nu cred că am vreo şansă având în vedere istoricul meu, în care le-am torpilat la băieţii ăştia din servicii o grămadă de încercări. Mi-aduc aminte numai Legea securităţii cibernetice… A fost adoptată pe şestache în 2014, după alegerea lui Iohannis, între alegerea lui Iohannis ca preşedinte şi depunerea jurământului. A trecut într-o tăcere asurzitoare, aproape în unanimitate, cred că a trecut în Senat. Şi a existat totuşi un om în Parlamentul României – subsemnatul – care a văzut legea aia în care practic puteau să intre cu bocancii în orice bază de date fără niciun mandat de la judecători. Era ceva absolut sinistru”, a declarat Orban.
Urmează nominalizările oficiale
Până la momentul oficial al propunerilor din partea președintelui, lista de potențiali candidați rămâne deschisă speculațiilor. Cert este că viitorii directori ai SRI și SIE vor trebui să obțină votul Parlamentului, proces ce va necesita un consens politic și o selecție atentă a candidaților care să respecte criteriile de profesionalism, discreție și integritate.