Guvernul condus de Ilie Bolojan a decis miercuri, 1 octombrie oprirea unor finanțări de la bugetul de stat pentru mai multe categorii de investiții locale. Măsura vizează redirecționarea banilor către proiecte cu impact semnificativ și un grad de execuție ridicat, în logica menținerii echilibrului bugetar și a sustenabilității finanțelor publice.
Pentru stadioane, finanțarea publică rămâne posibilă doar dacă beneficiarii asigură o cofinanțare de 25% din valoarea totală a lucrărilor. În rest, anumite tipuri de investiții nu vor mai primi deloc bani de la bugetul central, după cum a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu.
Ce tipuri de proiecte rămân fără finanțare
Din lista guvernamentală, autoritățile locale nu vor mai putea conta pe finanțări pentru:
• săli de sport
• așezăminte culturale
• fose septice și rețele de canalizare
De asemenea, sunt vizate proiecte pe care Guvernul le încadrează la impact redus: săli de cinema, drumuri de interes local și județean, intervenții la imobile cu risc seismic (unde continuă doar programul dedicat al Ministerului Dezvoltării) și reabilitarea blocurilor din zone defavorizate. În aceste cazuri, finanțarea de la bugetul de stat este oprită, iar autoritățile vor trebui să-și recalibreze prioritățile sau să caute alte surse de bani.
Executivul a adoptat o Ordonanță de Urgență ce modifică și completează mai multe acte normative pentru implementarea programelor naționale din domeniul lucrărilor publice. În esență, obiectivul este reevaluarea priorităților investiționale la nivel central și local, astfel încât banii publici să fie concentrați pe proiecte considerate viabile și cu rezultate măsurabile.
„Resursele financiare se vor concentra către proiecte prioritare, care au grad de execuţie ridicat şi un impact semnificativ, fără a compromite obiectivele majore de dezvoltare naţională (…). Vor fi oprite sălile de sport, aşezămintele culturale, fosele septice şi sistemele de canalizare.”
Potrivit Ioanei Dogioiu, schimbările privesc și direcțiile de prioritizare din cadrul Programului Național de Construcții de Interes Public sau Social (CNI), reglementat prin OUG 25/2001. Accentul se mută către proiecte cu impact clar, iar unele sub‑programe vor fi oprite.
De ce a fost luată măsura și ce se schimbă la CNI
Guvernul justifică măsura prin nevoia de a întări disciplina bugetară și de a folosi mai eficient resursele publice. Direcția asumată este să se canalizeze finanțările către investiții aflate într-un stadiu avansat, capabile să livreze rapid beneficii economice și sociale. Asta înseamnă că proiectele aflate la început sau cele cu efect redus riscă să fie amânate sau să-și caute alte surse de finanțare.
În privința stadioanelor, rămâne valabilă doar varianta în care beneficiarul vine cu 25% cofinanțare. Prin această regulă, autoritățile vor să împartă riscurile investiționale și să testeze angajamentul real al beneficiarilor. În lipsa acestei contribuții, proiectele de stadioane nu vor putea accesa bani publici.
Schimbarea de paradigmă afectează și planificarea locală: în timp ce oprirea finanțării lovește în anumite inițiative – de la reabilitări de blocuri în zone defavorizate la drumuri locale – regulile noi încurajează terminarea investițiilor cu cel mai înalt grad de execuție. Beneficiarii trebuie să-și ajusteze portofoliul în funcție de aceste criterii și să-și pregătească documentațiile pentru a demonstra efectele concrete ale proiectelor propuse.
În practică, actorii locali și beneficiarii privați interesați de infrastructura sportivă ar trebui să includă din timp în bugete contribuția proprie de 25% și să verifice dacă obiectivele planificate se încadrează în noile priorități ale programelor naționale.